Daniel Bîrligea, golgeterul la zi în L1, se deschide într-un interviu special pentru GSP și vorbește despre experiențele de juniorat în Italia, momentele de cumpănă din carieră, o victorie specială în fața lui Hagi și adversarii preferați în grupa pentru Mondialele din 2026
„Are contract cu poarta de când l-a născut mama lui”. Declarația recentă a lui Gigi Becali descrie perfect felul în care Daniel Bîrligea a decolat vijelios în ultimele luni și marchează pe bandă rulantă, indiferent de adversar, de teren sau de public. Din tribună, arată deja ca un robot la care bagi fisa și înscrie ghidat parcă de un soft miraculos.
Față în față, în baza de pregătire a campioanei de la Berceni, apare însă doar un tip normal în carne și oase, un amestec de seriozitate și jovialitate, împins înainte de un mindset grozav. E omul care slalomează senin nu doar prin careurile adverse, ci și printre povești de viață speciale.
Daniel Bîrligea: „Câte goluri marchez pînă la finalul sezonului? Vreau să ating infinitul!”
- Daniel, ai adunat în ultimele luni o colecție impresionantă de goluri. Ți-ai depășit și propriile așteptări la acest capitol?
- Nu mă așteptam la această serie, dar am muncit și am făcut multe sacrificii pentru a trăi perioada asta. Îmi place, nu mă simt sub presiune. Vreau să trăiesc din plin fiecare moment și să devin și mai bun. Știu că pot!
- Ai marcat 15 goluri în toate competițiile de la startul sezonului, 4 la CFR, 10 pentru FCSB, 1 la națională. Unde te oprești până la vară?
- Mai sunt destule partide până la finalul anului, pe care vreau să le câștigăm. Să terminăm 2024 pe primul loc, să nu ne mai poată da nimeni la o parte. Chiar suntem buni și avem puterea să mergem pe trei fronturi, adică în campionat, Cupa României și Europa League. Cu cât ajut echipa mai mult, cu atât voi fi și eu ajutat de echipă! Nu-mi propun nicio limită de goluri. Să ajung la infinit!
„Ne-am distrat și am creat prietenii adevărate”
- Remarca și Meme Stoica recent că nu ești un jucător normal, prea marchezi numai din situații imposibile! Cum îți iese treaba asta?
- Încerc să rezolv fiecare situație după cum se ivește șansa pe teren. Nu e o chestie pe care să o pregătești. Apar anumite momente în joc pe care n-ai timp să le gândești prea mult. Doar găsești rapid o rezolvare! Ai la dispoziție jumătate de secundă să iei decizia. Dacă iese, bine! Dacă nu, mai încerci data viitoare!
- Mă uitam și pe profilul tău de facebook, unde apar o grămadă de imagini emoționante din vremea în care jucai la Palermo, în perioada junioratului. Terenuri absolut imposibile, dar și goluri uluitoare, precum cele din prezent!
- Oriunde jucam, nu mă gândeam niciodată că terenul e așa sau invers, că mingea e ovală, că n-aveam tricouri de schimb. Toți din acea echipă luptam pentru un vis, să ajungem sus, cu inimă mare, cu dăruire. Am fost norocos să fac parte din acel grup, care-și dorea să fie cel mai bun din oraș, mai ales când disputam derby-urile cu cei doi-trei adversari de același nivel. Ne-am distrat și am creat prietenii adevărate. Încă mai țin legătura cu o parte dintre foștii colegi din Italia și sunt foarte fericit pentru asta.
Bîrligea în versiunea de golgeter în Italia pe vremea junioratului. Foto: facebookMă gândeam uneori ce o să realizez în viață, dar am știut mereu că vreau să fac sport. Nu neapărat să ajung la nivelul de acum, ci să-mi urmez această pasiune. E vorba despre a iubi și a-ți plăcea ceea ce faci. Să dai totul în primul rând pentru tine și abia apoi pentru cei din jur care te susțin și te urmăresc
Daniel Bîrligea, atacant FCSB
„Papp are un comportament nesportiv cam cu toți atacanții”
- Ai traversat momente de derută sau de cumpănă în Italia?
- Da! Atunci când nu reușeam să găsesc spațiu în liga a treia și voiam să cobor la a patra divizie. Am reușit însă să fac față acelor momente de incertitudine. Am început să joc, să dau goluri și nu m-au mai lăsat să plec. Cum spuneam, în fotbal e vorba despre a gestiona niște episoade, să ai mentalitatea de a sta concentrat și de a oferi și mai mult în clipele dificile.
- Atacanții au de obicei o colecție de trucuri, de care se folosesc pentru a se impune în dueluri. Cu ce strategii te lauzi?
- N-am astfel de preocupări. În schimb, am întâlnit adversari care apelează la diverse planuri. Sunt unii care vor să incite, să te provoace, să te enerveze ca să te șicaneze. Dar cu mine n-au avut și nu vor avea succes. Dacă-mi dai un pumn în gură, nu mă interesează! Tu iei galben sau roșu, eu îmi văd de treabă. Joc și cu sânge pe față! Important e doar să pot alerga în continuare pentru echipa mea, cu intensitate, cu agresivitate.
- Îmi dai, te rog, exemple de adversari care apelează la astfel de lucruri? Ce fundaș a încercat să te scoată din pepeni?
- Papp de la Petrolul. Și n-o face doar cu mine, ci cam cu toți atacanții! Să zicem că e vorba despre un comportament antisportiv. Pe mine însă, repet!, nu reușește să mă enerveze. Îți dă cu coatele, te ține, te agață chiar și în absența mingii. Asta se datorează probabil și vârstei în sensul că încearcă să compenseze de prin alte părți. Așa o să procedez poate și eu pe viitor, când îmi vor mai scădea calitățile, potențialul. Te mai ajuți în stânga, în dreapta!
„Un antrenor din Italia mi-a explicat beneficiile unui stil agresiv ca atacant”
- Care e secretul acestui profil agresiv, care te ajută uneori să găsești oportunități nesperate de gol?
- Un antrenor din Italia m-a învățat că trebuie să ai mentalitate pozitivă ca atacant și negativă în postura de fundaș. Traducerea e că atacantul trebuie să gândească pozitiv, adică, atunci când nu ai mingea, poate portarul face o deviere greșită sau fundașul respinge nefericit cu capul, iar balonul vine la tine. Sau să provoci cumva eroarea adversarului. Iar la colegul tău din apărare să fii negativ. Poate nu câștigă balonul și ești acolo preventiv ca să-l ajuți. M-a ajutat foarte mult abordarea asta.
Muncesc la sală dacă mă simt slăbit între meciuri, dar momentan, jucând din trei în trei zile, e dificil să-ți mai suplimentezi programul. Riști să devii prea încărcat la ora partidei
Daniel Bîrligea, atacant FCSB
- O întrebare de la un om care a pus umărul la cariera ta: Nicușor Baldovin, antrenorul cu care ai lucrat vreo doi ani înainte de a pleca în Italia. Îți mai aduci aminte de meciurile grozave de la juniori și de dubla extraordinară înscrisă cu Academia lui Hagi?
- Cred că era al doilea meci împotriva lor. La grupa de ‘99 parcă făcusem egal, iar noi, la 2000, abia așteptam partida aia. Eu plecasem cam cu un an înainte de la Academie și-mi doream un fel de revanșă, deși eu am plecat de acolo la Brăila din rațiuni legate de familie. Am dat două goluri, am fost foarte fericit. O să-mi aduc aminte toată viața acea întâlnire.
- Ești emoționat când te gândești la perioada aceea?
- Da. A fost o perioadă frumoasă, dar și grea. Am călătorit prin multe orașe, iar fotbalul m-a ajutat să rămân cu picioarele pe pământ.
Așteaptă Moldova către Mondiale: „Faci un meci frumos dacă am avea nevoie de puncte noi sau ei”
- Cum a sunat prima discuție cu Mircea Lucescu la națională? Ce ți-a spus?
- Mi-a zis că vrea să mă vadă, că-i place cum joc și apreciază agresivitatea și dăruirea de la fiecare fază. M-a sfătuit să păstrez această atitudine, pentru că fac lucruri bune. Mi-a mai sugerat să rămân în zonă centrală, să nu mă duc stânga-dreapra, pentru că avem nevoie de un atacant de careu, să ajut echipa, să țin de minge. Mi-a vorbit despre rolul unui vârf, nimic în plus sau în minus.
Am dat totul pe teren la club și cred că am reușit să-mi câștig convocarea la națională. Am zis mereu că voi lupta și, când va veni momentul, selecționerul mă va chema dacă merit
Daniel Bîrligea pentru gsp.ro
- Ce grupă preferi pentru preliminariile de Mondiale?
- Din prima urnă, Anglia! Să ne măsurăm calitățile și posibilitățile la nivel maxim. Să le arătăm că noi nu suntem de neluat în seamă! Apoi, Israel, cu care am mai jucat. Mai departe – din nou Cipru. Iar din ultima – Moldova.
- N-ar strica o eventuală alianță cu Moldova, nu? Mai ales dacă am pica și cu Anglia, care ne-a lăsat acasă în 1986 printr-un blat cu Irlanda de Nord, în primul mandat al lui Mircea Lucescu.
- Dacă am avea nevoie de puncte noi sau ei, cred că reușești să faci un meci mai frumos în cazul în care e mai în familie împotriva unei echipe care n-are nicio treabă. Dar nu mă gândesc la blat!
Rațiu e un jucător într-adevăr de top. Are calitate, dăruire. Chiar își dorește să ajungă mai sus, a realizat un parcurs foarte bun în Spania și ar putea să avanseze la Barcelona
Daniel Bîrligea pentru gsp.ro
„Am crescut fizic, tehnic, tactic”
- Cu ce s-a schimbat Daniel Bîrligea în acești doi ani și jumătate de când s-a întors în țară?
- Am început să joc mai mult, am adunat peste o sută de partide, am căpătat experiență, am crescut la capitolul fizic, dar și pe zona tehnico-tactică. Dacă joci, crești! Dacă nu, e un pic mai greu! Antrenamentele nu seamănă niciodată cu meciurile, iar pe măsura trecerii timpului știi ce să faci în anumite momente.
- Pe Dinamo i-ai executat și cu CFR, și în tricoul lui FCSB. I-ai cam luat de clienți, nu?
- Încerc să-mi fac treaba la fiecare partidă. Momentan, au căzut și ei în capcană. Îmi face plăcere să marchez, nu contează adversarul. Poate să fie și unul de liga a cincea. Eu vreau doar să dau goluri. Ăsta e jobul meu!
{{text}}