Sebastian Colțescu (46 de ani) scrie istorie pentru arbitrajul românesc! A arbitrat CFR Cluj - Oțelul, meciul său 399 în Superligă, iar în 2025 va deveni primul arbitru român din istorie care bifează borna 400 în cea mai importantă competiție din România. Într-un interviu exclusiv acordat GSP.RO, arbitrul născut în Craiova își amintește debutul în prima ligă.
Sebastian Colțescu a debutat în Liga 1 în 2003, dar povestea primului meci a fost dezvăluită pentru cititorii Gazetei Sporturilor.
„În primăvară, președintele CCA, Nicolae Grigorescu, l-a trimis pe Gheorghe Constantin, «Costică Vâlcea», să mă vadă la două meciuri tari din Liga 3. Primul, Petrolul Stoina cu Building Vânju Mare. Am eliminat trei, patru jucători de la gazde. A fost măcel pe teren și după la vestiare! Am mai arbitrat un Minerul Lupeni cu Minerul Mătăsari, în Valea Jiului.
A venit de la București domnul George Ionescu, care era membru în Comisie. Atunci, după meci, mi-a zis. «Bă Sebastiane, tu ai un gram de nebunie care te va ajuta să ajungi arbitru mare. I-ai aliniat tu pe minerii ăștia...! Nu ai mamă, nu ai tată. Tu o să fii arbitru, bă băiatule!». I-am spus fără să stau pe gânduri: «Nea George, te rog, scoate-mă din Liga 3!». M-a scos! S-a ținut de cuvânt”, spune Colțescu.
Anul debutului în Liga 1, la Oțelul - Gloria Bistrița, după un „măcel pe teren și la vestiare”
Atunci a venit Ion Crăciunescu la conducerea Comisiei, iar după ce-au vorbit între ei cu George Ionescu și cu George N. Gheorghe, care era „părintele” arbitrajului, Colțescu a primit un amical la Mogoșoaia, între România și Turcia, la Under 16.
Atunci a venit promovarea în Liga 2. Iar după doar 8 meciuri, a explodat „bomba”, olteanul fiind promovat direct în Liga 1. Pe 28 noiembrie 2003, a fost trimis să „fluiere” la Oțelul Galați - Gloria Bistrița.
„Am plecat vineri din Craiova cu trenul. Cu o zi înainte de meci, Gazeta Sporturilor scria: «Craiova are arbitru de A». Țin minte și acum: «La aproape zece ani distanță din momentul în care ultimul arbitru central din Craiova, Ion Velea, s-a retras din activitate, orașul oltean va avea un nou cavaler al fluierului la nivelul primului eșalon». Am arbitrat cu Aurel Onița și Cristi Nica, cărora le port un respect deosebit și le mulțumesc cu fiecare ocazie pentru tot sprijinul”.
Confesiune emoționantă a lui Colțescu: „M-am ridicat, m-am scuturat și am luat-o de la capăt”
Ca în orice meserie, există și momente mai puțin plăcute. Care este cea mai mare dezamăgire din arbitraj a lui Sebastian Colțescu?
Răspunsul vine rapid: „N-am avut dezamăgiri! Nici în viață și nici în arbitraj. Arbitrajul mi-a dat totul cum și eu am dat totul arbitrajului. Muncind zilnic, antrenându-mă, perfecționându-mă, făcând sacrificii pentru a fi împăcat cu mine că am dat totul în schimbul unui grăunte de performanță și succes”.
„Bineînțeles că au fost și experiențe mai puțin plăcute, dar eu am învățat din toate. Chiar dacă viața și arbitrajul au dat cu mine de pământ câteodată. Am avut partea mea de vină, pe care mi-o asum bărbătește. Chiar dacă eram căzut în unele momente, nu înseamnă că eram învins! M-am ridicat, m-am scuturat și am luat-o de la capăt. Cred că într-un final am reușit”, spune arbitrul.
Care continuă să vorbească despre momentele grele și să spună că „uneori în viață înveți mai mult din eșecuri decât din reușite”.
Ultimele sezoane au fost cele mai bune. Probabil că în urma tuturor experiențelor trăite am ajuns la o maturitate atât în viață, cât și în arbitraj. Am devenit mai calm, mai cumpătat, mai înțelept. Poate chiar mai bun! Și mă bucur că ofer o garanție de corectitudine, echidistanță, imparțialitate și curaj. Mulțumesc tuturor celor care au crezut în mine în tot acest timp
Sebastian Colțescu, arbitru
{{text}}