Dosarul lui Dan Șucu de la CNSAS: „La data de 16.08.1984 a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ «Mircea Crișan»” + „Vreau să asigur organele de securitate de deplina mea sinceritate, loialitate”

În 2015, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezenta o adeverință cu extrase din multiple dosare despre legăturile lui Dan Viorel Șucu cu Securitatea lui Ceaușescu. Verdictul era însă de necolaborare, existând însă 3 opinii contrare printre membrii CNSAS din urmă cu 9 ani. Gazeta publică documentele și mărturiile.

Dan Șucu a achiziționat recent pachetul majoritar la Genoa, 77%, și-a mărit portofoliul început cu Rapid, iar expansiunea sa în Italia a acaparat deja atenția publică internațională într-un exercițiu de imagine extins. Dar trecutul său conține pagini secrete, uitate multă vreme în „sertarele” memoriei: legăturile cu Securitatea lui Ceaușescu, întreținute de actualul patron din Serie A.

În 2015, la solicitarea adresată de cotidianul „Evenimentul zilei”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) răspundea printr-o adeverință în care concluziona că Dan Viorel Șucu, pe atunci vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și membru-fondator al Asociației Clubul Sportiv – Tenis Club Herăstrău, NU a colaborat cu Securitatea, în sensul legii. Expunea însă o mulțime de pasaje din informările oferite de sursa „Mircea Crișan”, numele conspirativ al lui Șucu.

Actualul om de afaceri era înainte de Revoluție ghid al Oficiului Național de Turism (ONT), entitatea care, printre altele, gestiona vizitele în regim organizat ale turiștilor străini veniți în România.

„Domnul Șucu Dan Viorel a fost recompensat de organele de Securitate cu suma de 300 lei"

„Șucu Dan Viorel este titular al dosarului fond rețea R 303348. Domnia sa a fost recrutat pentru încadrarea informativă a turiștilor străini care efectuau excursii prin ONT Carpați, a firmelor turistice și a ziariștilor invitați de Ministerul Turismului, precum și a cetățenilor români care întrețineau relații neoficiale cu aceștia; la data de 16.08. 1984 a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ «Mircea Crișan»”, se arată în documentul disponibil și în prezent pe portalul CNSAS.

Și completarea: „Potrivit Raportului din 20.08.1987, respectiv chitanței din 01.09.1987 identificate în dosarul fond rețea R 367995, domnul Șucu Dan Viorel a fost recompensat de organele de Securitate cu suma de 300 lei".

Actul conține extrase ample din informările către Securitate ale ghidului ONT Dan Viorel Șucu. El prezenta detalii din discuțiile cu turiști străini ori despre unii colegi. Relata inclusiv întâlnirile avute cu atașatul militar al SUA în România, identificat cu inițialele S.G., cu bunici născuți la Vad, în județul Brașov.

„Cei doi sunt suspecți din punctul de vedere al securității statului”

Dar să vedem câteva pasaje din informările lui Dan Șucu despre turiști sau colegi, apreciate de CNSAS drept neconcludente pentru a fi declarat colaborator al Securității.

- „Subiectul l-a însoțit, în seara zilei de 24.11.1987, pe ataşatul militar al ambasadei S.U.A., S. G., la restaurantul Favorit din Poiana Brașov. Din cele discutate, am înțeles că un atașat este trimis de obicei pentru o perioadă de doi ani şi că S.G. nu a avut o reşedință stabilă în timpul carierei militare, ci a fost mutat din stat în stat din confederația americană. Am înțeles, de asemenea, că a avut o slujbă asemănătoare acum zece ani în URSS. G.S. a terminat facultatea de ştiințe economice şi a continuat cu cea de ştiințe politice, iar din cele discutate am avut impresia că este sigur că ar fi un bun psiholog. La întrebarea mea despre modul de avansare în armata S.U.A., am primit ca răspuns «colonel se ajunge pe propriile aptitudini, iar general numai pe considerente politice»”;

- „Am observat că nu cunoștea serviciile pe care le plătise în Franța. Cu toate că cei doi au declarat că sunt în vacanță de schi, nu i-am văzut pe pîrtie. Dispăreau din hotel cu zilele (camera 408) și se comportau în mod ciudat, privat, dar nu tandru, prietenesc. Păreau în relații de subordonare”;

- „Nu cred că ghidul O. este amestecat în ceva împotriva intereselor țării împreună cu ceilalți și sunt convins că va da informații complete despre doctoră. Toată purtarea, înfățișarea studiat nepăsătoare și umilă, modul de a răspunde la întrebări îi fac pe cei doi suspecți din punctul de vedere al securității statului”.

„Fizicul, psihicul şi modul de comportare o fac pe doamna H. un curier ideal”

Și alte episoade sau caracterizări:

-

• „Am înţeles că ar locui în prezent în statul Illinois şi că ar avea şi o proprietate de aproximativ 300 de ha în statul Kansas. În una dintre discuţii a vorbit de faptul că ar fi petrecut o perioadă în R.F.G., acum zece ani şi că atunci ar fi călătorit mult în Europa. După părerea mea, fizicul, psihicul şi modul de comportare o fac pe doamna H. un curier ideal”.
• „Menţionez că, în cazul în care majoritatea turiştilor participă la un program, consider obligaţie ca ghidul de sejur să-i însoţească, indiferent dacă aceasta este în cluburile pe valută. Am fost însoţit, de asemenea, în perioada de Revelion - vacanţa studenţilor - şi de soţia mea, C., împreună cu fetiţa”.

• „Este un băiat brunet, aproximativ 1,75, de 25 de ani, influenţabil de oamenii cu puternică personalitate, iar grandomania sa afişată naiv era un veşnic prilej de tachinări. Nu-i cunosc situaţia socială - ştiu că era student la «Petrol şi Gaze» şi că ar fi fost exmatriculat. După părerea mea, din punct de vedere al securităţii statului, nu poate face faţă cu succes tuturor solicitărilor complexe la care poate fi supus, în cazul în care atitudinea sa generală nu s-a schimbat. Am avut impresia că avea slăbiciuni pentru fete, şi nu neapărat frumoase, fapt explicabil prin aspectul său comun şi neglijent. Cred sincer că defectele lui pot fi remediate sau ascunse şi că va deveni, dacă va fi învăţat cum, un om de încredere”.

„Mi-am dat seama de greşeala săvârşită şi de consecinţele ce ar fi decurs. Un eveniment irepetabil”

Dan Șucu își făcea și o autocritică după un incident neprecizat, petrecut în Poiana Brașov:

• „Referitor la incidentul din Poiana Braşov , din ianuarie 1988, când am depăşit cadrul relaţiilor oficiale cu turiştii pe care-i însoţeam, menţionez că respectivul incident a fost şi va fi singular în toată activitatea mea de ghid-colaborator extern, întrucât mi-am dat seama de greşeala săvârşită şi de consecinţele ce ar fi decurs. Consider ca îndreptăţită şi justă critica şi observaţiile ce mi-au fost adresate şi rog a se considera această faptă ca un eveniment irepetabil. Rog organele de stat să analizeze cele întâmplate, iar faţă de consecinţe voi răspunde personal. Indiferent de sancţiune, vreau să asigur, în continuare, organele de securitate de deplina mea sinceritate, loialitate şi obiectivitate, respectând instructajele ce-mi vor fi făcute periodic, cât şi celelalte norme de lucru”.

Și alte două informări:

1. ,,Cu privire la ghid-colaborator extern P. N., pe care l-am cunoscut începând cu 1985. Subiectul este bine pregătit profesional în anumite domenii şi cunoaşte bine limba engleză. Am înţeles că lucrează la o carte despre Vlad Ţepeş şi epoca sa şi diferite alte lucrări cu conţinut istoric. Părerea mea este că se descurcă admirabil în protocoale cu diferiţi invitaţi, în discuţii libere, dar modul său complet de a prezenta problemele nu poate atrage atenţia unui întreg autocar. Nu pare să înţeleagă că oamenii mai ascultă ce spune ghidul, mai se uită şi pe fereastră, mai audiază şi puţină muzică şi apoi ascultă din nou diferite informaţii pe care ghidul e pregătit să le dea. Nu pare a fi interesat de persoane de sex opus. Personal îl consider un slab organizator, om capabil să promită lucruri greu sau imposibil de realizat, pe care apoi le trece pur şi simplu cu vederea”.
2. ,,Cu privire la delegata M. Z., de la firma K.-R., pe care am întâlnit-o în vara anului 1987 şi iunie 1988. În vârstă de 35 de ani, slabă, aproximativ 1,70 m, fără semne distinctive, comună în înfăţişare şi vestimentaţie, pare permanent nemulţumită şi preferă să lucreze cu ghizi locali de sex opus. Nu are familie şi nici nu pare să intenţioneze să renunţe la această slujbă pentru a şi-o crea. Fumează şi bea moderat şi pare să întreţină relaţii intime cu diferiţi delegaţi şi cred că ar încerca acest lucru şi cu ghizii locali. Nu pare să se ocupe de lucruri ilegale, dar cred că nu ar da înapoi în cazul în care ar întâlni un ghid local necinstit. Nu cred că trebuie urmărită în mod special de organele de Securitate. Totuși, cred că ghidul cu care lucrează trebuie să știe că este influențabilă şi de multe ori irascibilă. În cazul în care ar lucra cu un ghid mai puţin ferm şi care ar refuza să aibă relaţii intime cu ea, cred că i-ar putea crea probleme şi atmosferă încărcată faţă de turişti, la orice greşeală profesională”.

Concluzia CNSAS: „Nu întrunește condițiile legale cumulate de colaborator"

În concluziile adeverinței se arată că, în conformitate cu legea, „calitatea de colaborator al Securității nu poate fi reținută decât în privința persoanelor care au furnizat informații «prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului». Documentele citate nu fac referire la activități sau atitudini «potrivnice regimului totalitar comunist». Ținând seama că cele două condiții sunt cumulative și nu alternative, iar în speță este îndeplinită numai cea de-a doua condiție, persdoanei verificate nu i se poate reține calitatea de colaborator sau lucrător al Securității".

Iar la final se preciza că „domnului Șucu Dan Viorel, fiul lui Bucur și Maria, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii".

3 opinii separate: „A fost utilizat de Securitate ca informator pe lângă ataşatul militar al SUA în România”

Au existat însă și trei opinii separate la nivelul CNSAS. Este vorba despre Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu, care considerau că sunt întrunite condițiile ca Dan Șucu să fie identificat drept colaborator al Securității.

Parte dintre argumentele lor:

1. "Colaborarea cu Securitatea a domnului Șucu Dan Viorel, desfășurată sub numele «Crișan Mircea», în perioada 1984-1989, a avut la bază angajamentul de colaborare, neluat prin constrângere, ci liber asumat"
2. "Prin informațiile transmise Securității de domnul Șucu Dan Viorel au fost afectate drepturile și libertățile fundamentale ale unor terțe persoane, din caracterizările făcute unor colegi"
3. „Prin informațiile transmise Securității de domnul Șucu Dan Viorel au fost denunțate activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Dl. Şucu Dan Viorel a fost utilizat de Securitate ca informator (,,agent provocator") pe lângă ataşatul militar al Statelor Unite ale Americii în România, dl.S.G. Potrivit notei olografe date de dl. Şucu în noiembrie 1987, semnată cu numele conspirativ „Crişan Mircea", acesta relatează ofiţerului de Securitate încercarea de a afla opinia dl. S.G. despre revolta muncitorilor de la Braşov din noiembrie 1987, precum şi despre aJte chestiuni politice importante pentru regimul comunist”.

Astfel, ei concluzionau că „materialele documentare aflate în arhiva CNSAS dovedesc îndeplinirea cumulativă a condițiilor cuprinde în art.2 lit.b din OUG nr. 24/2008, motiv pentru care apreciem că relația dintre dl. Șucu Dan Viorel și Securitate se încadrează categoriei COLABORATORILOR poliției politice a regimului comunist".