Norvegianul Jakob Ingebrigtsen (24 de ani) va participa la Campionatele Europene de sală de la Apeldoorn (6-9 martie), unde vrea să-și apere titlurile de la 1500 și 3000 de metri, iar la finalul lunii are loc procesul în care l-a acuzat pe tatăl său, care i-a fost antrenor până acum trei ani, de abuzuri emoționale și fizice.
Jakob Ingebrigtsen, considerat unul dintre cei mai buni alergători în probele de fond și semifond, este printre puținii campioni olimpici de la Paris care vor participa la Campionatele Europene de sală de la Apeldoorn, competiție care debutează pe 6 martie, deși a spus într-un interviu pentru The Telegraph că alergatul nu este un sport de sală.
Deține cinci recorduri mondiale și spune că are o responsabilitate de a vedea care sunt limitele rasei umane. Jakob Ingebrigtsen este dublu campion olimpic, la 1500 m (2021) și la 5000 de metri (2024), dublu medaliat cu aur la 5000 de metri (2022, 2023) și sextuplu campion european la 1500 și 5000 de metri (2018, 2022 și 2024). În sală, el a cucerit un argint mondial, în 2022, la 1500 m și cinci medalii europene de aur la 1500 și 3000 de metri (2019, 2021, 2023).
Nu se știe dacă Jakob Ingebrigtsen va participa și la Campionatele Mondiale de sală din China, competiție care va avea loc între 21 și 23 martie. Motivul este unul extrem de delicat.
Jakob Ingebrigtsen va depune mărturie la finalul lunii
Pe 24 martie, el va compărea la tribunalul Sor-Rogaland din Sandnes pentru procesul penal al tatălui său, Gjert. Acesta i-a fost antrenor până în 2022, iar în 2023, Jakob, Filip și Henrik Ingebrigtsen au scris o scrisoare comună în care îl acuzau pe tatăl lor de comportament violent, amenințător și de control.
„Am crescut cu un tată care era foarte agresiv, ne controla și folosea violența fizică și amenințările ca parte din educația sa. Încă simțim disconfort și frică, pe care le-am avut în noi din copilărie”, au transmis ei atunci.
De atunci, Gjert a fost acuzat de abuzarea lui Jakob și a altui copil dintre cei șapte ai săi. Se presupune că Jakob ar fi fost abuzat fizic și psihic pe o perioadă de 10 ani. Gjert neagă acuzațiile, iar Jakob este așteptat să depună mărturie la un proces care ar putea să dureze 30 de zile.
Jakob Ingebrigtsen și părerea sa despre dopaj
Dincolo de acest proces despre care nu a putut să vorbească, Jakob Ingebrigtsen și-a expus filosofia. „Să cresc, să devin din ce în ce mai bun - nu este un privilegiu, ci este o datorie pe care o am față de istoria noastră, față de baza mea de antrenament și față de tot timpul pe care eu, familia mea și echipa mea l-am investit, pentru a vedea unde este, de fapt, limita. Așa că nu mă opresc automat atunci când dobor recordurile dacă nu simt că mi-am atins potențialul. Nu are nimic de-a face cu altcineva. Ne-am construit filosofia și antrenamentul de la zero. Nu mă voi simți niciodată motivat sau nemotivat... pentru că este irelevant. Întotdeauna am simțit responsabilitatea de a o face 100%. Simt o datorie să văd cât de repede pot alerga pentru a le arăta tuturor ce este posibil în timpul nostru. Acesta este obiectivul”, a spus el pentru The Telegraph.
Norvegianul a revenit și la cursa olimpică de 1500 de la Paris, unde a condus în mare parte, dar pe care a încheiat-o pe patru. El nu a plecat fără medalie din Franța, impunându-se în cea de 5.000 de metri. „Cu siguranță, nu există nicio cale de a trece peste acea pierdere. Sunt un alergător de 1500 m - doar că filosofia noastră de antrenament este foarte eficientă și pentru restul probelor. Cursa de 1.500 de metri este proba de Formula 1 al atletismului de când mă știu. Cred că 99 la sută dintre oamenii care cunosc sportul știau că voi câștiga la 5000 de metri. Dacă ești atât cel mai rapid, cât și cel mai puternic, va fi foarte dificil să pierzi”, a spus el pentru sursa citată.
Ingebrigtsen a fost întrebat despre dopaj și despre percepția că în generațiile anterioare se trișa mai mult, iar răspunsul său este tranșant. „Poate nu mai mult, dar mai deschis”, spune el, aducând în discuție microdozarea și faptul că unii atleți pun progresul lor rapid pe seama pantofilor și a pistelor mai rapide, ascunzând diverse practici.
{{text}}