Avem un paradox interesant după acest FCSB - U Cluj, meci foarte important în lupta pentru titlu și care a fost decis de un penalty. Președintele învinșilor, Radu Constantea, nu a fost vehement după partidă, mi-a spus la GSP Live Special despre faza-cheie a meciului că este una „fifty-fifty”, că sunt posibile ambele interpretări: se poate dicta penalty, dar se poate și trece cu vederea.
Mult mai vehement, mai tranșant, a fost președintele unei terțe părți, CFR Cluj. Cristi Balaj a declarat la DigiSport că, pur și simplu, lovitura de la 11 metri nu trebuia dictată. Că nu a fost intensitate când mâna lui Simion întâlnește fața lui Bîrligea, că atacantul nu cade din lovitură, ci mai târziu.
„Centralul” Szabolcs Kovacs nu a dictat inițial penalty. A fost chemat la monitor de arbitrul VAR. Masoero, apărătorul lui U Cluj, lasă de înțeles că arbitrul de centru i-a spus, înainte de a fi chemat să verifice, că nu e fault de penalty.
Visul unei nopți de VAR
Chemarea la monitor nu înseamnă că arbitrul trebuie neapărat să-și schimbe decizia inițială. Am văzut recent, în cele două partide ale României de luna trecută, că „centralii” au rămas fideli deciziilor lor inițiale și după ce au fost chemați să verifice faza.
Tot la GSP Live Special, Adrian Falub, fost jucător și antrenor al lui U Cluj, a declarat că nu se impunea dictarea penalty-ului. Dar, când i-am amintit de fazele de la U Cluj-Buzău, care pot fi considerate la fel, cu interpretări în ambele sensuri, Adrian Falub a admis, fair-play, că acele penalty-uri dictate în favoarea lui U Cluj sunt “și mai nemeritate” decât cel de la partida de aseară.
În direct, nu mi s-a părut de penalty. După reluări, am trecut în cealaltă tabără. Ca și Szabolcs Kovacs. Simion și-a depărtat mâna de corp, a ridicat-o și l-a lovit pe Bîrligea în față. Nu foarte tare, dar l-a plesnit. Sigur că fotbalul nu se poate juca având mâinile lipite de corp, dar în careu trebuie să ai o grijă-n plus în privința brațelor. Sunt multe faze care nu sunt 100% într-un sens sau altul. Aici, înclin spre penalty.
FCSB trebuie să intre la revizie
Insistența de la faza penalty-ului este singurul lucru de remarcat în cazul lui Bîrligea în partida de aseară. Sunt deja două meciuri consecutive în care vârful de națională al celor de la FCSB dezamăgește. Alături de el, și restul atacului campioanei.
Ioan Ovidiu Sabău are dreptate când spune că FCSB nu mai are ritm în atac, nu mai este periculoasă. Sigur, absențele contează, deși FCSB a lăsat o impresie excelentă în acest sezon și fără Olaru, Lixandru, Octavian Popescu. Iar Șut nu ar trebui să fie cheia rezolvării problemelor din ofensivă.
FCSB este precum Liverpool în acest moment. Două echipe care, fiecare la scara ei, au impresionat în acest sezon. Și apoi a venit prăbușirea în exprimare. Dar rămân pe primul loc în campionat. Sunt obosite, și-au pierdut strălucirea, însă continuă să acumuleze puncte. Se poate încheia o campanie victorioasă și astfel.
Pentru FCSB, urmează momentul adevărului, primele meciuri cu Craiova și CFR în play-off. Mâine seară, începe play-off-ul play-off-ului cu CFR contra Craiovei. FCSB trebuie să-și crească nivelul, mai ales în atac, pentru victorii cu principalele rivale. Deși e posibil ca FCSB să-și apere titlul cu egaluri în fața Craiovei și a CFR-ului și cu victorii cu echipele mai slabe.
Însă FCSB are ofensiva în ADN. Nu e o echipă care să intre în meciuri de campionat pentru egaluri. Dar FCSB are nevoie de Bîrligea din toamnă, de Tănase recuperat total fizic, de un Miculescu mai implicat în construcție, de Șut și de un “under” bun.
{{text}}