Poate ai auzit de „efectul Tetris”: vezi blocuri când faci cumpărături, când îți faci bagajele sau chiar în vis. Dar cum am descoperit acest fenomen?
Deși termenul a fost inventat pentru prima dată de Jeffrey Goldsmith în 1994, altcineva este creditat pentru descoperirea acestui sindrom bine-cunoscut.
Un studiu avea să schimbe percepția noastră despre tulburările de memorie. Dacă ai văzut deja trailerul jocului cu același nume, probabil știi în linii mari despre ce este vorba – dar în spatele „efectului Tetris” se află mult mai mult.
Analiza viselor în context științific
Robert Stickgold este profesor de psihiatrie la Harvard Medical School.
Inițial, el a studiat somnul – mai exact, visele. Împreună cu colegii săi, a condus un studiu în 1999 care a arătat că subiecții care dormeau cel puțin șase ore după ce învățau ceva nou aveau îmbunătățiri constante. Cei care dormeau prost nu înregistrau niciun progres.
În 2000, el și echipa sa au realizat studiul devenit celebru despre „efectul Tetris”.
Numărând blocuri în loc de oi
În urma rezultatelor anterioare, au folosit jocul retro cunoscut, Tetris, într-un nou studiu: mai mulți participanți, cu niveluri diferite de experiență, au fost rugați să joace Tetris timp de câteva zile.
Un grup de test era format din cinci persoane care sufereau de amnezie anterogradă. Stickgold presupunea că acești oameni vor începe de la zero în fiecare zi.
Amnezia anterogradă este o tulburare care împiedică formarea memoriei pe termen lung. Somnul ne permite să transferăm informațiile învățate din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată – lucru imposibil pentru cei care suferă de AA.
Dacă ai văzut filmul Memento, știi cam despre ce e vorba.
A fost totul doar un vis?
În timpul studiului, 17 din cei 27 de participanți au declarat că au avut același vis: blocuri care cădeau erau eliminate și făceau loc altora.
Nimeni nu se aștepta însă ca 3 dintre cei 5 pacienți cu amnezie să raporteze exact același lucru.
Există mai multe teorii despre cum se dezvoltă amnezia anterogradă. Stickgold și Dr. Richard J. Haier de la UC Irvine cred că amnezia afectează doar capacitatea de a învăța lucruri, nu și de a le percepe.
Într-un caz, o pacientă a fost observată punând degetele pe tastele corecte – fără să știe de ce.
Totul este uitat, dar nimic nu este pierdut
Un exemplu notabil este Clive Wearing, care suferă de amnezie totală cauzată de un traumatism. Și-a pierdut toate amintirile de dinaintea accidentului.
Surprinzător, hobby-ul lui preferat a rămas pianul. Nu-și amintește cine l-a învățat sau unde a învățat, dar poate cânta fără probleme, în fiecare zi.
A uitat totul, dar încă poate cânta la pian.
@Psych_Review via X
Astăzi există zeci de studii și cercetări inspirate de aceste descoperiri. Efectul jocurilor asupra creierului nostru încă nu este pe deplin înțeles, dar din ce în ce mai mulți oameni de știință îl studiază, iar progresul continuă.
Poate de aceea încerci să aranjezi totul perfect în portbagaj sau să-ți organizezi rafturile în forme geometrice!
{{text}}