EPISODUL 35. Invitata acestui episod al emisiunii Health Talks by GSP este Delia Hărăguţă, antrenoare de fitness şi aerobic, care explică de ce starea de bine fizică şi mentală trebuie să fie un factor mai important decât aspectul fizic atunci când decidem să începem să facem mişcare şi sport
- Ești antrenoare de fitness de aproximativ 5 ani. Cum a început parcursul tău în acest domeniu?
- N-am avut niciodată tangențe cu sportul până acum 6-7 ani, când mi-am dat seama că am o problemă cu greutatea şi am decis să îmi schimb stilul de viață. Am ajuns în sală și nu mă descurcam cu absolut nimic. Am făcut cam ce face orice începător în sala de fitness când vrea să slăbească. Făceam mult cardio crezând că aşa voi ajunge la un corp perfect. După vreo 3 luni de zile nu se întâmpla nimic.
- Ce ai făcut atunci?
- Am început să studiez, să urmăresc persoane din domeniu, influenceri care mi s-au părut mie de încredere și care explicau anumite exerciții. Am început să studiez şi mai mult, să-mi doresc mai mult să aflu informații pentru că apăreau și rezultatele. Așa m-am înscris la primele cursuri, strict din foamea asta de a învăța și de a aplica pe mine, să văd dacă pot să schimb ceva la mine. Într-adevăr, schimbările au venit numai după ce am aplicat lucrurile corecte. Nu m-am pregătit neapărat ca să devin antrenor. Asta a venit așa, ca un bonus.
- Mai știi care au fost lucrurile pe care le-ai aplicat și care au funcționat?
- În primul rând, am introdus antrenamentele de forță. Cred că asta a contat cel mai mult în transformarea mea fizică. Mi-am ascultat corpul, nu am tras de mine şi am fost atentă la momentele în care simţeam că nu mai pot. În al doilea rând, am început să am o alimentație sănătoasă, echilibrată. Aveam tendinţa în trecut să urmez diete foarte stricte, să mă înfometez, ceea ce nu era bine pentru corp.
VIDEO. Delia Hărăguță: „A durat 8 luni până să ajung la greutatea dorită”
- Mai ții minte cât a durat până ai ajuns la o formă fizică pe care să o consideri ok?
- Dacă nu punem cele 3 luni de la început, în care nu s-a schimbat absolut nimic, cred că a fost nevoie de 8 luni. Bine, acum nu era neapărat rezultatul pe care aș fi vrut să-l obțin acum. Având niște kilograme în plus, mi-am dorit foarte mult să slăbesc. Și a devenit obsesivă ideea asta de a slăbi.
- Câte kilograme ai slăbit?
- Mi-a luat 8 luni să ajung de la 89 de kilograme la 62,7. Care a fost cel mai jos punct. Mi-a luat și ceva timp să accept că nu era cea mai bună greutate pentru mine la 1,81 m.
- Ce ai făcut după ce ţi-ai dat seama că ai slăbit prea mult?
- Corpul arăta foarte tonifiat. Arăta foarte bine, aşa cum credeam eu pe atunci. În schimb, când te uiți din exterior și vezi că nu mai stă nicio haină cum trebuie pe tine, că ești foarte slab, mi-am dorit să îmbunătățesc forma corpului și să lucrez mai mult pe partea asta de bodybuilding.
Delia Hărăguță: „Nu recomand nimănui dietele drastice”
- Cum ai evoluat de-a lungul timpului din punct de vedere al alimentaţiei?
- Am ținut diete foarte drastice la început, pe care nu le recomand nimănui. Ulterior am înțeles că trebuie să respect un deficit caloric dacă voiam să slăbesc sau un surplus caloric dacă mi-aș fi dorit să pun masă musculară. Lucruri pe care le-am aflat din cursuri și din studii. Am învăţat să fiu foarte atentă la macronutrienți, la aportul de proteine, de carbohidraţi şi de grăsimi pe care le introduc în corp. Lucrurile astea s-au așezat în timp, nu ești expert din prima, descoperi ce este bine și ce nu este bine pentru tine, pentru că fiecare corp este diferit. Am învățat lucrurile care funcționau pentru mine și care este stilul de viață pe care l-aș și putea susține.
- Care este proporția între proteine, carbohidraţi și grăsimi în cazul tău?
- Aș spune undeva 40% proteină, 40% carbohidraţi și 20% grăsimi, care sunt vitale pentru noi, femeile, pentru sistemul hormonal.
- Ai niște alimente sănătoase preferate?
- Avocado, cred că a devenit preferatul meu, deși nu eram neapărat fană. Apoi ouăle, sunt la îndemână tuturor și sunt foarte ușor de gătit în multe forme. Și puiul, de care automat trebuie să te îndrăgostești dacă lucrezi în domeniul ăsta, chiar dacă nu vrei.
- La un moment dat te şi saturi de el.
- Cauți tot felul de forme să îl găteşti pentru că altfel nu cred că reziști.
Delia Hărăguță: „Când ținem o dietă e recomandat să folosim produsele integrale”
- Ce carbohidraţi consumi?
- Orez, în special, care din punctul meu de vedere este cel mai simplu și benefic, mai ales atunci când vrei să fii în surplus caloric sau să te menții. Dar pentru cei care vor un deficit caloric, aș recomanda carbohidrați mai puțini calorici, cum ar fi cartofi, broccoli și așa mai departe. Sau orez, dar într-o cantitate mai mică.
- Când vorbești de orez, vorbești de orez simplu sau de cel sălbatic sau negru?
- Este de preferat atunci când ținem o dietă sau un regim să folosim produsele integrale pentru că au o digestie mult mai lentă decât cele normale. Dar acum depinde de preferința fiecăruia.
- Nu ți-a fost greu să faci această trecere de la alimentaţia pe care o aveai înainte la cea de acum?
- Nu mâncam foarte nesănătos. Problema la mine, cel puțin, era faptul că nu mâncam aproape toată ziua, iar seara mâncam mai mult, nu conștientizam faptul că eu înfometam foarte mult corpul. Automat, corpul încerca să rețină cât mai mult din acea masă și crea depozite de grăsime. A fost mai greu să schimb treaba asta. A fost foarte greu să încep să mănânc dimineața, spre exemplu, pentru că în primă fază, de fiecare dată când mâncam ceva dimineață, aveam senzația de greață, de greu, că nu este neapărat pentru mine, dar am încercat să o iau treptat, să tot introduc câte un aliment. Ulterior, am ajuns să mănânc un mic dejun bogat. Dar lucrurile astea vin în timp, nu trebuie să te forțezi.
- Deci a fost mai degrabă o disciplinare a meselor decât să schimbi alimentele pe care le mâncai.
- Da, a fost o educare, un parcurs. N-a venit dintr-o dată, nu s-a întâmplat ca o magie și nu cred că se întâmplă la nimeni aşa.
Delia Hărăguță: „Contează să am un echilibru din toate punctele de vedere”
- Dar acum mai ai plăceri din astea nesănătoase în privința alimentației? Cum le abordezi?
- Am, normal, pentru că sunt om și sunt și femeie, iar fluctuaţiile astea hormonale ne împing la tot felul de păcate. Încerc să echilibrez. Dacă, spre exemplu, astăzi am consumat ceva ce eu consider că este prea mult pentru mine sau nu era neapărat ceea ce mi-aș fi propus eu să mănânc, următoarele zile încerc să echilibrez foarte mult balanța, să mănânc mai curat, să mănânc poate în cantități mai mici decât aș face-o în mod obișnuit, ca să redresez un pic.
- Cam care e proporția între alimentația sănătoasă și alimentația nesănătoasă în cazul tău? Se spune, de exemplu, că dacă mănânci sănătos 80%, e foarte bine.
- Cam acolo este. Și, în esență, eu ți-am spus, eu nu cred că este ceva nesănătos, este vorba de cantitățile pe care le consumăm și cum le consumăm. Dacă ești echilibrat în ceea ce faci și ești conștient de lucrurile pe care le introduci în corp, cu atât este mult mai ușor să creezi ceva echilibrat fără să forțezi și fără să faci să fie greu sau să o simți ca o restricție.
- Ți-ai cântărit vreodată mâncarea, caloriile?
- Să-mi cântăresc mâncarea pe cântar, nu. Cred că aș fi făcut-o dacă m-aș fi pregătit pentru vreun concurs sau mi-aș fi dorit ceva foarte, foarte strict. Dar nu mi-am dorit asta niciodată. Pentru mine a contat mai mult modul în care mă simt, să fiu sănătoasă, să am un echilibru din toate punctele de vedere.
Delia Hărăguță: „Ard foarte multe calorii pe zi”
- De câte ori te antrenezi pe săptămână?
- Am trei antrenamente personale pe săptămână în acest moment, la care se mai adaugă foarte mult mișcare pe care o fac la clase. Fiind și instructor de fitness aerobic, este un consum acolo pe care îl am voit sau nevoit.
- Îți contabilizezi câte calorii arzi pe zi?
- Nu mai fac acest lucru. Eu fiind o fire foarte activă, la mine acum contează foarte mult să introduc cât mai multe calorii pentru că am consumul foarte mare. Spre exemplu, ca să am o menținere, am nevoie undeva la 3.000-3.600 de calorii în funcție antrenamentele pe care le am.
Delia Hărăguță: „E foarte important să conștientizăm ce mâncăm”
- Folosești diverse tehnologii smart pentru monitorizare?
- Am folosit în trecut. Am folosit, în primul rând, aplicație de tracking pentru partea alimentară. M-a ajutat la început, când nu eram atât de sigură pe ceea ce mănânc sau câte calorii are un produs. Am folosit Eat&Track sau MyFitnessPal. Ulterior, înveți să le pui din ochi și înveți să le gestionezi natural.
- Da, şi pe mine m-a ajutat să înţeleg mai bine ce mâncam.
- E o chestie pe care o fac și cu clienții mei. Îl pun pe fiecare client nou să-și introducă în aplicaţie alimentele pe care le consumă în mod obișnuit, fără ca eu să am vreun factor de influență asupra alimentației lui. Doar o săptămână îi spun să facă asta pentru că îmi doresc să văd exact ce introduce el în corp. Și de cele mai multe ori clientul vine și îmi zice: <<Nu știam că un croissant cu unt are atâtea calorii>>.
- Nu trebuie să-i zici tu.
- Exact. Dacă această conştientizare vine de la el, automat i se va implementa foarte bine în creier și va evita acel produs pe viitor. Poate nu îl va scoate total din alimentație, că lui îi place să mănânce croissant cu unt, dar nu o să mai mănânce de trei ori pe săptămână, o să mănânce o singură dată. Dar e foarte important să conștientizeze ce înseamnă alimentul respectiv pentru el.
Delia Hărăguță, despre exercițiile cardio
- Dar pe partea asta de calorii arse la sală folosești aplicații?
- Nu mai folosesc acum, nu mai monitorizez nimic pentru mine. Pentru că oricum diferă. Diferă de la starea în care ieși, de la cât de mult tragi în sală, plus că aplicațiile și ceasurile nu îți dau niciodată realitatea. Fiecare metabolism este diferit și arde diferit. Ele îți fac o medie în funcție de pulsul pe care tu îl ai în timpul antrenamentului, care de cele mai multe ori nu este real. Plus că trebuie să luăm în considerare faptul că corpul nostru consumă calorii și post-antrenament. De multe ori, poate mai multe calorii se consumă pe partea de recuperare post-antrenament decât în timpul antrenamentului în sine. Lucru pe care un ceas sau o aplicație nu ți-l spune.
- Da, mulţi oameni care vor să slăbească fac cardio pentru că văd pe cea că se consmumă mai multe calorii. Fără să ştie că atunci când faci forţă se mai ard calorii şi când ne refacem.
- Și aici mai există un factor. Depinde foarte mult de intensitatea exerciţiilor de cardio. Putem arde acele calorii sau putem arde acea valoare energetică fie din grăsime, dacă ții pulsul într-un anumit ritm, fie din mușchi. Lucru pe care, în general, noi nu ne-l dorim. Având un puls foarte ridicat într-un cardio, într-un hit, într-un antrenament foarte intens, prima resursă a corpului este mușchiul în loc să fie partea asta de grăsime a corpului de rezervă. Și atunci, sunt mai mulți factori care ar trebui să influențeze decizia asta de a face cardio în detrimentul unui antrenament de forță. Aş dori chiar să le fac o recomandare celor care ne urmăresc.
- Te rog.
- Asta le-o spun şi clienţilor mei. E mai important să-şi înceapă antrenamentul de forță cu o încălzire motrică, mobilitate și așa mai departe și să lase partea de cardio la final. Oamenii vin şi se aruncă direct pe o bandă. Mi se pare greșit pentru că în alea 10-15 minute pe care tu le stai pe bandă și consideri că te încălzești, de fapt consumi glicogenul de care ai avea nevoie în antrenamentul de forță. Îți iei practic forța și resursele de care tu ai nevoie la antrenamentele de forţă.
- Totuși exerciţiile cardio sunt recomandate pentru sănătatea inimii.
- Sunt foarte importante. Din punctul meu de vedere, antrenamentele trebuie să fie diversificate. Întotdeauna trebuie să introducem moduri de antrenament diferite care să ne pună un pic corpul într-un șoc. Facem forță, dar e bine poate o dată la două săptămâni să faci un antrenament funcțional, să mergi la pilates sau să mergi la yoga. Pentru că avem nevoie de toate funcțiile noastre mobile, nu doar de forță, avem nevoie și de rezistență, avem nevoie de echilibru și mobilitate. Și atunci este foarte important să creăm un pachet din toate astea, să înțelegem că avem nevoie practic de orice mișcare.
Delia Hărăguță: „Odihna e la fel de importantă ca alimentația și sportul”
- Mai ales că în momentul în care organismul nostru se obișnuiște cu același tip de exercițiu, nici nu mai reacționează atât de bine la el.
- Exact, nu mai reacționează. De aceea, în antrenamentele de forță, există încărcarea progresivă, care te face să răspunzi întotdeauna la antrenamente. Pe partea de cardio poate să existe mărirea intervalului de timp sau mărirea ritmului. Dar toate astea trebuie să le urmăreşti și trebuie înțelese, nu trebuie făcute brusc.
- Având în vedere că stai foarte mult în sală și consumi foarte multă energie, cât timp acorzi odihnei și relaxării?
- Cred că odihna și relaxarea sunt la fel de importante ca antrenamentul și alimentația. Pentru că aceștia sunt cei trei factori care pot decide exact ce se întâmplă cu corpul tău. Dacă, spre exemplu, ai un antrenament foarte bun și nu ai partea de nutriție, e foarte posibil să nu se întâmple nimic. Dacă ai un antrenament bun şi partea de nutriție, dar nu există odihna și recuperare musculară, la fel, este foarte posibil să nu se întâmple absolut nimic. Este important să punem accent pe toți aceşti trei factori. Și, poate de cele mai multe ori, odihna este cea mai importantă. Dacă nu te odihnești și nu lași mușchiul să se recupereze, să-și facă regenerarea, nu îi aduci niciun beneficiu.
- Mai ales că dezvoltarea masei musculare nu are loc la sală, ci atunci când te odihnești.
- Exact. La sală se întâmplă ruptura musculară sau hipertrofia, cum se mai numește. În partea de odihnă se întâmplă practic creșterea musculară, dezvoltarea, recuperarea.
Delia Hărăguță, despre motivație în sport
- Ce metode de relaxare ai?
- Îmi place să merg la yoga. Nu fac asta foarte des pentru că nu mai îmi permite timpul, dar cred că e o sursă foarte bună de relaxare şi reîncărcare psihologică. E un alt factor care contează. Dacă noi avem un nivel crescut de cortizol, e foarte posibil să nu dai nici randament, nici să nu te simți foarte bine. Fiecare se relaxează diferit. Sunt oameni care preferă să facă o plimbare în parc, alţii preferă efectiv să se uite pe tavan sau să citească o carte. Este important să-ți oferi timp și să faci ceva ce simți că te relaxează într-adevăr. Dar relaxarea nu se încadrează în orele de somn, nu cred că ar trebui să le includem în același glob.
- Aș vrea acum să vorbim un pic de motivație în sport și aș începe tot cu tine. Mai ţii minte care a fost motivaţia ta când ai decis să mergi la sală? Mai ţii minte exact momentul?
- Din păcate, am luat această decizie strict pe modul cum arătam fizic. Îmi aduc aminte că acel click s-a produs în momentul în care am ieșit de la duș și m-am privit într-o oglindă mare pe care o aveam pe ușă. M-a lovit efectiv acea imagine şi am zis că nu e corpul pe care îl doresc şi că trebuie să fac ceva. A fost prima oară când am conştientizat, deşi aveam aceeaşi greutate de ceva timp. Dar parcă nu voiam să recunosc că am o problemă, mi-era foarte greu să încep de undeva, era confortabil să nu fac nimic. Iar lucrurile astea trebuie să vină din interior, iar dacă mai ai şi susţinere din partea altcuiva, poate vine mai ușor.
- Care este filosofia ta personală legată de motivația asta în fitness?
- În primul rând, cred că n-ar trebui să pornim cu idealuri mari. Cred că ar trebui să pornim de la ideea că vreau să mă simt bine, vreau să merg la sală pentru că îmi conferă un răgaz, vreau să merg la sală pentru că este timpul meu cu mine, vreau să merg la sală pentru că îmi doresc să mă disciplinez, vreau să merg la sală pentru comunitatea de acolo. Adică trebuie să fie alți factori pe care eu acum i-aș alege, când probabil m-am dezvoltat și din punct de vedere emoțional mai mult, am învățat ce înseamnă procesul. Asta le spun şi clienţilor mei, e important să ne dăm răgaz și să urmăm cu pași mici acest proces. E important să facem acest pas atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală. Este mult mai important cum ne simțim în interior și să facem sport pentru că este benefic, pentru că oricum o să vină şi rezultatele la exterior mai devreme sau mai târziu.
Delia Hărăguță: „Îmi place să văd oameni de 35-40 de ani care vin spre sport”
- Și ajunge mesajul la ei? De obicei, suntem interesaţi mai degrabă de cum arătăm.
- În esență, lucrurile încep să se schimbe. Eu, cel puțin, așa simt din partea oamenilor cu care interacționez. Oamenii încep din ce în ce mai mult să înțeleagă. Îmi place că oameni de 35-40 de ani vin spre sport și înțeleg care este beneficiul pe care sportul îl aduce în viața lor. Mi se pare că şi educarea vis-a-vis de treaba asta a devenit un pic mai reală în media sau pe platformele sociale, nu se mai pune accent doar pe aspect. Dacă e să ne ghidăm după aspect, de la deceniu la deceniu, gusturile s-au schimbat. S-a purtat foarte skinny, după aia voluptos, după aia s-a purtat superfit, etc.
INFOGRAFIC. Cinci motive pentru care să mergem la sala de fitness
- Și acum parcă se poartă stilul healthy.
- Aşa e. Oamenii vor să facă sport pentru că este sănătos. Şi am mai observat un motiv. Oamenii vin într-o sală de fitness, fie pe partea de clasă, fie pe partea de antrenament personal, și pentru comunitatea de acolo, vor să socializeze.
- Cum abordezi un client care își pierde motivația după câteva săptămâni?
- Încerc să-l fac să înțeleagă care este importanța sportului, încerc să-l fac să înțeleagă că trebuie să fie realist cu el, pentru că, în general, oamenii care își pierd motivația şi-o pierd pentru că nu au rezultate. Și încerc să-i fac să înțeleagă de ce nu au rezultate, care sunt factorii care îi afectează procesul. Încerc să lucrez mai mult cu ei pe partea asta psihologică decât pe parte fizică. E foarte profundă treaba asta și, în general, nu poți decât să-i fii alături. E foarte greu să faci un om care și-a pierdut motivația de tot să se întoarcă. Dar dacă tu ești suport emoțional și el înțelege că ești acolo pentru el și nu faci decât să îl ajuți, el se va ține cumva de procesul acela și va accepta pașii ăia mici.
- Îmi spuneai că ai lucrat foarte mult și pe partea asta de inteligență emoțională. Cum simți că te ajută acest lucru în relațiile cu clienții tăi?
- Pentru mine, cred că este cel mai mare plus ca antrenor. Faptul că dezvolt relații dincolo de cele antrenor-client și nu mă rezum la a comunica cu clientul doar în timpul antrenamentului este foarte important. Mă ajută să ştiu dacă a avut o zi foarte proastă, dacă nu a mâncat, dacă are un nivel de cortizol foarte ridicat. Pentru că aşa pot adapta şi eu antrenamentul şi să nu vin cu un stres foarte mare în plus. Iar dacă un om a ajuns la obiectiv și-l văd că se descurcă, îi spun că este momentul să facă de unul singur de acum.
Delia Hărăguță: „Îmi place să văd oameni de 35-40 de ani care vin spre sport”
- De ce?
- Aşa mi se pare fair-play. Dacă este pregătit să continue singur, nu are rost să îi iei banii. Bineînţeles, dacă el vrea să continue cu un antrenor pentru că se simte mai confortabil, nu am nimic împotrivă. Şi pentru mine ca profesionist e un lucru bun. Fiecare client e o nouă provocare și dacă te menții în aceiași clienți, nu mai ai provocări și nu-ți mai dorești să înveți nimic nou.
- Ce strategie aplici pentru motivarea clienților care vin pentru prima oară la sală?
- În primul rând, îi întreb care sunt obiectivele lor pe termen lung și cele pe termen scurt. Vreau să le ştiu opinia, vreau să văd unde se situează ei, iar ulterior, făcându-le un plan de antrenament, un plan alimentar, văzându-i cum reacționează la tot ceea ce le spun eu, stabilim niște obiective reale pe care, îmi place să cred, le stabilim de comun acord. Le mai fac măsurători. La început şi apoi pe parcursul procesului. E un factor motivaţional care funcţionează mereu pentru că dacă faci niște schimbări în alimentație și în antrenament, este inevitabil să nu apară acele schimbări.
- Se întâmplă des ca aceste obiective pe care și le setează ei pe termen scurt și pe termen lung sunt realiste? De obicei, oamenii vor rezultate immediate.
- Uneori da, uneori nu. Depinde de persoana pe care o ai în față și depinde cât de mult înțelege sportul. Un om care înțelege că dincolo de ora petrecută cu mine în sală e nevoie ca el să folosească celelalte 23 de ore într-un mod util și benefic procesului pe care el și-l propune, cu atât obiectivele devin mai realiste.
- În afară de aceste măsurători pe care le faci tu, le mai recomanzi să țină un jurnal sau să își noteze în telefon anumite stări pe care le au pentru a-și menține motivația?
- Mie îmi place să menţin contactul cu ei şi în afara orelor de antrenament, atât cât îmi permite timpul. Poate reușesc să îi ghidez, poate reușesc să îi temperez, să le aduc aminte să mănânce, să facă alegeri corecte. Plus că este foarte important pentru mine să știu exact ce se întâmplă în viața ta.
Delia Hărăguță, despre disciplină în sport
- Nu este dificil pentru tine să te încarci cu problemele lor? Nu simţi că pui de multe ori nevoile lor înaintea nevoilor tale?
- Ba da, mi se întâmpla des, sincer, dar în același timp e un proces reciproc. Am avut şi eu schimbări în viața mea sau dificultăţi, iar clienții cu care am reușit să stabilesc o legătură mai profundă m-au ajutat atunci. S-a produs schimbul ăla de energie, ce am dat am primit. Într-adevăr, este foarte greu să ascult problemele fiecărui om, să mă adaptez la fiecare nevoie, unul poate să fie foarte vesel și foarte exuberant, altul poate să vină foarte morocănos și să îmi spună că n-are niciun chef azi și să preiei tu toată energia aceea negativă. Acum depinde foarte mult și cât de multă putere ai tu ca antrenor, cât ştii să separi lucrurile respective și să înțelegi că asta este natura umană.
- Din experiența ta și din ce ai trăit tu pe plan personal, cum ai defini motivația?
- Este foarte complicat pentru că nu poți să vorbești despre motivație dacă nu există disciplină. Dacă vorbim strict despre motivație este ceva ce vine și poate să treacă imediat, e un factor care este foarte fluctuant și atunci cred că mai degrabă ar trebui să ne focusăm pe termenul de disciplină. De cele mai multe ori poate nu vrem să fim în sală, de cele mai multe ori poate nu ne dorim să facem un lucru, dar trebuie să înțelegem că dacă ne implementăm un stil de viață sănătos și suntem disciplinați, automat motivația te va urma mai devreme sau mai târziu. Motivația este o curbă oscilantă, fluctuantă, iar disciplina este o linie foarte frumoasă și constantă. Cred că trebuie să vorbim mai mult despre disciplină decât despre motivație.
- Știi de ce te întrebam? Nu știu dacă știi de regula celor 5 secunde. Autoarea acestei reguli, Mel Robbins, spune că, de fapt, motivația nici nu există. Că dacă vrem să facem ceva să numărăm în gând până la 5 şi să ne ridicăm şi să facem acel lucru. Dacă lăsăm să treacă aceste 5 secunde, îi acordăm timp creierului nostru să găsească scuze ca să nu facem acel lucru. Și atunci ea a ajuns la concluzia că de fapt nu e vorba de motivație, ci, mai degrabă, de disciplină, aşa cum ai spus şi tu.
- Corect. E foarte interesant. O să citesc şi eu despre asta, nu știam. Dar, da, într-adevăr, cred că este mai mult chestie de disciplină decât despre motivație. E un factor care poate să fie sau să nu fie. Dar dacă tu ai disciplină, acolo nu poate să intervine absolut nimeni să o schimbe.
Delia Hărăguță: „Cred că este important să găsim comunități care să ne ajute și să ne încurajeze”
- Ai vreun mesaj pentru cei care se uită la noi și care sunt în dubiu dacă să înceapă sau nu să meargă la sală?
- Da. Începeți. Este cel mai important. N-aș ști cum să le transmit dragostea pe care o am față de sport și cât de mult m-a ajutat în momentele în care am crezut că nu o să mă ajute nimic. Trebuie, în primul rând, să-ți dai șansa să iei contact cu lumea asta. Trebuie să uiți ideile astea că îmi e rușine că nu știu ce să fac, pe ce să pun mâna, că o să mă judece X și Y. Credeți-mă pe cuvânt, nu vă vede nimeni. Iar oamenii care fac sport sunt mult mai deschişi și mult mai dispuşi să te ajute. Cred că este important să găsim comunități care să ne ajute și să ne încurajeze. Nu există altă motivație pe care o să vă o spun. Veniți la sală, doar atât.
- 1, 2, 3, 4, 5, mergeți la sală.
- Da, exact.
Emisiunea integrală cu Delia Hărăguță
- Ai spus că la un moment dat ai urmărit niște influenceri, că ai studiat. Poţi să ne dai nişte exemple de influenceri, pagini de internet sau niște cărți de unde să ne luăm niște informații corecte despre nutriție şi despre sport?
- Acum sunt foarte multe şi depinde foarte mult ce vrei. Spre exemplu, pentru mine ca femeie, o carte excelentă este Glute Lab. E o carte foarte interesantă despre tot ce înseamnă antrenamentul fesierilor pentru că noi, femeile, suntem disperate despre treaba asta. La început, pe mine m-a ajutat să o urmăresc pe Lisa Lanceford, o influenceriță de afară, care este pe Instagram. Mi-a plăcut foarte mult, explică foarte bine exercițiile, îți arată ce grupă musculară activezi în momentul execuției, cum să-ți poziționezi corpul pe aparate. Iar acum, în prezent, poți să găsești informații foarte benefice și foarte corecte pe conturile româneşti isrofitness şi stayfitacademy. Informația există, trebuie doar să găsim modul de a digera ce este bine și ce este rău, să evităm fanteziile de exerciții inventate, să mergem pe exerciţiile clasice, întotdeauna sunt cele mai sigure și cele mai eficiente.
{{text}}