Constantin-Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, este invitatul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”. Acesta nu îl menajează deloc pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, acuzându-l că, de zece ani, nu a reușit să construiască o sală polivalentă, iar patinoarul se află într-o avansată stare de degradare.
Discuția vizează situația sportului românesc, problemele și lipsurile cu care ne confruntăm, detalii despre finanțare și pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles, precum și subiectul rentelor viagere.
- Invitatul din această seară este domnul Constantin Bogdan Matei, actualul președinte al Agenției Naționale pentru Sport. Șeful sportului românesc fiind de fapt profesor de educație fizică.
- Bine v-am găsit, vă mulțumesc frumos pentru invitație! Sigur, de profesie sunt profesor de educație fizică și sport. Cred că e cel mai important lucru ca în momentul în care intri la clasă, dincolo de ceea ce spui și dincolo de ceea ce arăți, cred că e foarte important și să fii un exemplu pentru propriii tăi elevi, să transmiți vizual ceea ce ar trebui să faci.
Constantin-Bogdan Matei: „Am jucat fotbal la Vâlcea, iar echipa de handbal a fost una fabuloasă”
- Faceți ceva ca să vă mențineți?
- Sigur că da. Unii spun că este un regim draconic, eu spun că e o plăcere pentru mine. De la ceea ce înseamnă partea alimentară până la ceea ce înseamnă mișcare. Niciodată nu trec peste ceea ce înseamnă mișcarea zilnică de dimineață, întotdeauna 30 de minute pentru mine sunt litere de lege, dacă pot să spun așa. Dacă am întâlnire la ora 8 dimineața, la ora 6 îmi fac mișcarea. Adică alerg, nu fac nimic special, alerg și fac câteva exerciții care-mi sunt mie dragi, nu sar peste ele. Dacă vremea permite, mai și înot pentru că îmi place acest lucru. Să nu se înțeleagă că fac de performanță, ci doar de plăcere, 10-15 bazine. Și, așa cum spuneam, niciodată nu fac excese culinare, mai mult de atât, nu sunt consumator de alcool sub nicio formă, zero alcool.
- Deci v-au pus bine la sport, au pus un om de sport la sport.
- Sperăm, vom vedea la final de mandat dacă a fost bine sau nu. Dar din punctul de vedere al menținerii mele într-o stare optimă a sănătății, mă preocupă foarte mult și niciodată, așa cum am spus, indiferent de programul încărcat sau mai puțin încărcat, nu ratez ceea ce făceam înainte de a deveni președintele Agenției Naționale pentru Sport, programul zilnic de mișcare.
- Am citit că în tinerețea dumneavoastră ați jucat și fotbal. E adevărat?
- Este foarte adevărat. Am jucat fotbal la nivel de copii și juniori și la nivel de seniori, la Liga 3 și Liga 4, deci nu putem vorbi de sportul profesionist.
- La Universitatea Sibiu.
- La Universitatea Sibiu, Liga 3.
- Domnule președinte, aveți vreun martor că ați jucat?
- Păi cred că da, singurul martor este antrenorul de la acea vreme, domnul Gheorghe, fostul fotbalist al Stelei. De altfel, am fost și coleg cu domnia sa la ceea ce înseamnă efectuarea studiilor universitare. Domnia sa a fost colegul meu în momentul în care am absolvit Colegiul Universitar de Măestrie Sportivă, secția fotbal. Și, mai apoi, sigur că am avut această onoare de a fi și antrenor în perioada în care eu, la vremea respectivă, încă eram student, pentru că mi-am continuat studiile la Facultatea de Educație Fizică și Management în Sport. Unde am devenit profesor de educație fizică și manager sportiv, iar mai apoi, sigur că mi-am mai continuat studiile tot la Universitatea Sibiu.
- Deci, practic, sunteți profesor de educație fizică cu specializarea fotbal. Poate vă vedem la Federație, deși ca președinte nu... Postul e dat pe viață lui Burleanu.
- Da, eu îi urez mult succes domnului Burleanu! Este un manager, spun eu, de succes. Și faptul că are acest statut de președinte pe viață înseamnă că cei care îl votează îl apreciază foarte mult. Dar revenind la problematica antrenorului.
- Așa.
- Eu am avut și grupe de copii la Vâlcea, am avut și un club foarte frumos la nivel local, cu lucruri bune la vremea respectivă. Și mi-a plăcut foarte mult și această profesie de antrenor. Și, sigur, sper că după ce voi ieși din ceea ce înseamnă președinția aceasta de la Agenția Națională pentru Sport, dar și din fenomenul politic, să mă reîntorc din nou ca antrenor de fotbal, pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac.
- Spuneți-mi, locuiți în continuare la Vâlcea?
- Da, am locuința la Râmnicu Vâlcea, însă, sigur că, prin prisma profesiei și a numirii ele la ANS, stăm mult mai mult la București.
- La Vâlcea nu prea mai aveți fotbal.
- Avem. Avem fotbal de Liga 3 și suntem pe primul loc. Până în acest moment, n-avem nicio înfrângere. Și avem și un antrenor foarte bun. Beza, fostul fotbalist. Un antrenor foarte bun. Chiar acum două sau trei săptămâni am avut o discuție cu dumnealui la Râmnicu Vâlcea. O discuție, spun eu, extrem de interesantă și aplicabilă pe ceea ce înseamnă fenomenul fotbalistic din județul nostru. Avem și foarte mulți copii, pentru că, dincolo de echipa de Liga 3 pe care o avem, avem și foarte mulți copii la Academia de Fotbal.
- Și sunteți implicat? Vă duceți la meciuri?
- Merg cu mare drag. Am un contact permanent cu toți, aproape toți antrenorii de fotbal, nu numai din Râmnicu Vâlcea, ci și din zonele limitrofe. Am un contact cu cei care investesc în fotbalul județean, pentru că vorbim și de fotbalul județean. Da, îmi place ceea ce se întâmplă. Merg la meciuri de Liga 4, de Liga 5, de Liga 6.
- Dumneavoastră ce jucați?
- Eu jucam fundaș central, așa se juca la vremea respectivă. Fundaș central. Îmi plăcea și libero. Am avut posibilitatea să am și antrenorii pe care și astăzi îi stimez și le mulțumesc foarte mult. Antrenori care au scris istorie pentru fotbalul vâlcean, pentru că despre el vorbim.
- Vâlcea a jucat în Liga 1. A câștigat Cupa României.
- Mă bucură foarte mult.
- A dat și figuri importante. Crăciunescu e din Vâlcea. Dragomir e din Vâlcea.
- Domnul Gheorghe este din Vâlcea și mă bucură foarte mult. Am avut posibilitatea să-l am antrenor pe Teodor Ciobanu. Este câștigător al Cupei României. Am avut posibilitatea să-i fiu coleg o scurtă perioadă. Dacă pot spune coleg, eu eram încă un copil, cu Iancu Carabageac, cu unul dintre fotbaliștii geniali pe care Vâlcea i-a avut. Și îi mulțumim mult pentru activitatea pe care a desfășurat-o acolo.
- Locuiește în Vâlcea acum?
- Sigur, sigur, sigur că da. Și încă participă la foarte multe meciuri de Liga 4, Liga 3. Spectator, cu siguranță, doar spectator. Este prezent atât cât timpul îi permite domniei sale. Sigur că vorbesc foarte des cu antrenorii de acolo și îmi place să am un contact direct cu dumnealor. Nu numai pe partea fotbalistică, ci și, dacă vreți, și pe handbal, dacă vreți, și pe judo. Pentru că la Vâlcea avem...
- Handbalul e un centru important în Vâlcea!
- Handbalul a fost întotdeauna un fenomen. Handbalul feminin a fost un fenomen la Vâlcea. Și în continuare îmi plac discuțiile pe care le am cu Luminița Huțupan, un fenomen, cel mai bun portar al lumii. Cred că... nu știu dacă o să mai prindem vreodată așa ceva. La vremea respectivă a fost o generație a handbalului fabuloasă, fabuloasă. De la Luminița Huțupan până la foarte multe jucătoare. Magdalena Urdea, o extremă genială.
- O echipă de referință în istoria handbalului românesc.
- O echipă fabuloasă! Și sigur că reușea să atragă public fabulos, o atmosferă incendiară. Foarte, foarte mulți vâlceni nu reușeau să prindă bilete la vremea respectivă.
- A fost un fenomen!
- Cu o generație excepțională. Chiar stăteam de vorbă zilele trecute cu Steluța Luca. Și povesteam, mai depănam amintiri. Apropo, eu am crescut lângă aceste geniale handbaliste.
- Adică?
- Pentru că acolo unde locuiam eu, în Râmnicu Vâlcea, unele dintre handbaliste, Magdalena Urdea, Luminița Huțupan, Steluța Luca, aveau apartamentele exact peste stradă de blocul meu. De fiecare dată ne întâlneam mai mult de atât cu Luminița Huțupan. Jucam și tenis cu piciorul exact pe strada pe care locuiam.
- Păi o băteați.
- Nu, nu. Era un meci foarte greu. Era un meci foarte, foarte, foarte greu. De altfel, ele la antrenamentele de handbal știți că folosesc și mijloace din fotbal. Și dacă te pui la un meci de fotbal cu handbaliste de performanță, riști să pierzi foarte, foarte ușor. Pentru că sunt foarte bune și, sigur, îndemânarea lor e una excepțională.
Voi încerca să fiu un președinte activ și prezent în mijlocul dumnealor și în mijlocul acțiunilor pe care ei le desfășoară și, mai mult de atât, îi asigur pe toți cei care astăzi fac sport de performanță, și nu numai, în interiorul Agenției Naționale pentru Sport că nu va fi doar lapte și miere
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
Constantin-Bogdan Matei: „Nicușor Dan nu răspunde la telefon, nu am cu cine să vorbesc! Ne luăm înapoi terenul pentru polivalentă”
- Spuneți-mi ce facem cu Sala Polivalentă din București? Una dintre puținele capitale cu pretenții din Europa care n-are o sală. Totul s-a mutat la Cluj, unde se organizează competiții sportive.
- Și-o să organizeze și mai multe. Agenția Națională pentru Sport, acum opt sau zece ani de zile, a pus la dispoziție terenul Primăriei Capitalei pentru a construi o sală polivalentă în București.
- Bun, dumneavoastră când ați fost ministru, în 2019, s-a discutat subiectul.
- Nu s-a întâmplat absolut nimic, iar acum, când am revenit ca președinte al Agenției Naționale pentru Sport, am refăcut o adresă către Primăria Generală a Capitalei să-mi spună stadiul în care ne aflăm cu proiectul construcției "Sală polivalentă în București". Iar răspunsul a fost unul simplu și, din punctul meu de vedere, neserios, și anume acela că acest obiectiv se află în lista de priorități a Primăriei Capitalei, fără să ne spună...
- De 10 ani!
- De 10 ani este același răspuns, același răspuns l-am primit și noi în momentul în care am preluat Agenția Națională pentru Sport. Repet, este un răspuns neserios pentru ceea ce înseamnă sportul bucureștean, dacă vreți.
- Răspunsul este semnat chiar de primarul Nicușor Dan?
- Este semnat, acolo scrie primarul general al Capitalei, probabil și-a delegat semnătura, habar nu am, nu-i cunosc semnătura.
- Bun, dar nu a vorbit cu dumneavoastră?
- Păi nu răspunde la telefon. Nu răspunde, nu am cu cine să vorbesc!
- Nu ați încercat prin secretară?
- Păi tot degeaba, că domnia sa probabil nu are o linie scurtă. Nu înțelege fenomenul! Și atunci n-ai cu cine să vorbești. Am mai trecut printr-o astfel de experiență în vremea în care eram președintele Comisiei pentru Tineret și Sport.
- Așa.
- Și am insistat foarte mult să pot să iau legătura cu domnia sa. La vremea respectivă, Constantina Diță și acum, de altfel, organizează o competiție importantă în București.
- Maratonul, ceva, nu?
- Maratonul, da. O competiție extrem de importantă și se suprapunea cu un târg de flori. Și doamna Diță sigur că a apelat și la mine, cunoscându-ne de foarte mult timp, și a zis că nu se poate. O competiție de anvergură. Vin cei mai buni atleți din lumea asta. Noi tot stăm cu vânzare de flori și grătare în spate. I-am zis că am nevoie de câteva standuri unde să putem face primirea. Mi-a zis că trebuie să găsim o soluție și să iau legătura cu domnul Nicușor. În fiecare an, acest important maraton pentru România, nu numai pentru București, se suprapune cu o avizare din partea Primăriei pentru acest târg de flori și micii, în spate. Repet, n-am nimic nici cu florile, nici cu micii. Vorbim totuși de o competiție sportivă.
- Așa...
- Zic, doamna Diță, o să încerc să fac tot ce-mi stă în putere, să pot să iau legătura cu acest domn. Nu am reușit nici la vremea respectivă. Zece, douăzeci de telefoane... Și atunci, singura posibilitate pe care o ai în acest moment este să-i faci o adresă oficială, așa spune Legea 544, informații publice, în 30 de zile să-mi răspundă. Mi-a răspuns mai repede, ce-i drept. Nu spun că în 30 de zile, dar răspunsul a fost același. Or, în acest moment, după răspunsul pe care l-am primit, avem două posibilități.
- Care sunt?
- Ori îl mai lăsăm în ritmul lui, dar nu cred că vom avea o sală polivalentă în București construită de Primăria Generală a Capitalei. Repet, nu mi-am asumat eu, și-au asumat dumnealor. Ori facem din nou Hotărâre de Guvern și ne luăm terenul înapoi și găsim o altă variantă.
- Altă variantă care ar fi? Cu cine să construiți?
- Altă variantă, ar fi foarte simplu să facem noi pe ceea ce înseamnă Complexul Sportiv Național "Lia Manoliu", pentru că terenul este în incinta acestui complex sportiv, și să ne facem noi propriul proiect prin Compania Națională de Investiții, că și dumnealor tot prin Compania Națională de Investiții mă gândesc că-și doresc.
- Bun, de acord, dar s-au pierdut 10 ani.
- Și eu vă spun cu sinceritate că vom mai pierde.
- Și nu este nicio perspectivă.
- Nu este nicio perspectivă.
- Nu poate să spună nimeni, dom'le, în toamnă începe construcția.
- Nu, absolut nu. Nu ne putem angaja la un astfel de lucru, pentru că în acest moment terenul respectiv este predat Primăriei Generale. Ca să-l preiei înapoi, trebuie să faci Hotărâre de Guvern. Așa spune legea.
- Ne învârtim în jurul cozii, ca să spun așa.
- Într-un fel, da.
Constantin-Bogdan Matei, despre haosul patinoarului din București: „Asta ne-au pus să facem cei de la CNI”
- Ce e cu patinoarul "Flamaropol". Acolo care e problema...
- Și acolo tot la fel. În acest moment, Compania Națională de Investiții ne-a spus să refacem studiile DALI, pentru că acestea au expirat. În proiectul de buget aferent Complexului Sportiv Național "Lia Manoliu" am alocat banii respectivi. Vom pune la dispoziție din nou studiul respectiv și sperăm noi ca la anul să poată să înceapă lucrările pentru construcția acestui patinoar de către Compania Națională de Investiții. De altfel, e singurul partener pe care noi îl avem în acest moment când vorbim de infrastructură sportivă, specific Agenției Naționale pentru Sport, adică în administrarea noastră.
- E de necrezut că un oraș cu anvergura Bucureștiului totuși n-are un patinoar, n-are o sală de sport, n-are o piscină, un bazin olimpic important, ca să poată să organizeze competiții.
- În acest moment, Federația Română de Natație și Pentathlon organizează competiții de mare anvergură, competiții internaționale. Sunt la Otopeni, acolo avem un bazin olimpic.
- Deci nu puteți să dați niciun termen legat de o sală competitivă, să zic așa, cu 10.000, cu 20.000 de locuri.
- Nu, în acest moment nu. În acest moment problema acestei săli nu este în curtea Agenției Naționale pentru Sport, este la Primăria Generală a Capitalei și poate, sigur, după ce se termină această campanie...
- Primarul nu vă răspunde, e de negăsit.
- Poate după ce se termină această campanie electorală și apele se limpezesc și nu se mai îngrămădesc atât de mulți pentru a candida la funcția de președinte, poate domnia sa va avea și puțin timp să stăm de vorbă pe ceea ce înseamnă construcția acestei săli.
- Sau poate iese președinte și vine alt primar.
- Poate iese președinte și atunci avem posibilitatea să discutăm cu alt edil al Bucureștiului, care poate este mult mai aplicat pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii sportive din București și nu numai din București, pentru România.
„Niciun antrenor nu va mai putea funcționa fără să facă dovada avizului psihologic odată la doi ani”
- Ați fost Ministrul Sportului 2018-2019, cam un an de zile. Ați revenit la șefia sportului, să zic așa, în 2025. Cum ați găsit sportul azi? Mai bine sau mai rău? Sincer, fără complimente inutile.
- Fără, am să vă spun în felul următor. În primul rând, n-am mai găsit un minister, ci am găsit o agenție.
- Asta e mai bine sau mai rău? Că părerile sunt împărțite.
- Din punctul meu de vedere, cred că ar fi trebuit să rămânem în continuare minister și îmi doresc să redevenim minister. Pentru că ești la masa decizională și e important acest lucru. În acest moment suntem Agenție Națională pentru Sport și pentru orice demarare de proiect legislativ, ordonanță, descentralizare, că tot se vorbește de descentralizare, trebuie să fii coinițiator cu Secretariatul General al Guvernului și Cancelaria Primului Ministru. Deci, într-un fel sau altul, circuitul s-a îngreunat și asta sigur că nu este...
- Există o perspectivă ca agenția să redevină minister?
- În acest moment, pe actuala conjunctură guvernamentală, nu se poate înființa un nou minister. De ce? Pentru că pe conjunctura actuală guvernamentală, structură guvernamentală, s-a luat aprobare în Parlament. Pentru orice modificare, trebuie să mergi din nou în Parlament, adică se schimbă Guvernul și se aprobă un nou Guvern în Parlament, deci în această conjunctură nu se mai poate înființa ministerul.
- Adică vorbim discuții, ca să zic așa.
- Vreau să fiu corect și să nu transmit altceva decât este cazul, pentru că nu mă caracterizează. În acest moment rămânem Agenția Națională pentru Sport. Din perioada 2019-2025, 13 ianuarie când am revenit, am găsit un minister, din punctul de vedere al resursei umane, mult mai slab. Și ăsta, iarăși, este un lucru care nu mă mulțumește pe mine, pentru că dacă ai mai puțini angajați...
- Câți erau și câți sunt?
- Deci în momentul în care eu am plecat, Ministerul Tineretului și Sportului avea în unitatea centrală 172 de angajați. În acest moment avem 117 angajați.
- 60 mai puțin.
- Contează foarte mult. La nivel general, în momentul în care eu am plecat, aveam 3.200 și ceva de angajați, astăzi avem 2.562, ceva de genul ăsta. Numărul poate să difere în funcție de plecări, veniri și așa mai departe. Asta când vorbim de numărul total al angajaților pe teritoriul României, pe cele 102 subordonate pe care noi le avem.
- Am înțeles. Da.
- Sigur că din punctul de vedere al reorganizării au mai apărut un departament, două, însă acestea n-au fost din punct de vedere operațional puse în valoare, dacă pot să spun așa. Astăzi suntem în procesul de reașezare și l-am transmis către Secretariatul General al Guvernului pentru o reașezare din punct de vedere structural la nivelul aparatului central. Suntem în procesul de avizare pe ceea ce înseamnă proiectul de lege de centralizare pentru celebrele tabere pe care noi le știm și așa mai departe.
- Da.
- Sper eu și-mi doresc foarte mult ca la sfârșitul lunii iulie să fim gata cu predarea/primirea întregului patrimoniu aferent domeniului tineret pe care noi le avem. Astăzi suntem coinițiatori pe acest proiect de lege cu Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului Ministru și Ministerul Muncii. Asta din punct de vedere organizațional, pe lege și așa mai departe, și sunt convins că ne vom duce la bun sfârșit această problematică.
- Spuneți-mi, vă rog...
- O secundă! Cu tot ce înseamnă formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul sportiv, antrenori, instructori sportivi, suntem la final de lege. Este un proiect de lege pe care eu l-am inițiat până să vin la Agenția Națională pentru Sport. Suntem la raport la Comisia pentru Tineret, Sport și Învățământ din Camera Deputaților, unde venim cu modificări importante pe ceea ce înseamnă formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul sportiv, atât pentru antrenori, cât și pentru instructori sportivi.
- Ne dați niște exemple ca să și pricepem?
- Niciun antrenor sau specialist în domeniul sportiv nu va mai putea funcționa, indiferent de denumirea structurii sportive, fără să facă dovada avizului psihologic o dată la doi ani. Nicio structură sportivă nu va mai putea funcționa în România fără să facă dovada angajării unui specialist cu contract de muncă sau contract de activitate sportivă. Așadar, intrăm pe un circuit normal, știm câți sportivi avem astăzi legitimați, dar și câți antrenori.
- Ăsta e un lucru bun.
- Pentru că în acest moment statistica ne spune că avem undeva la o sută și ceva de mii de sportivi legitimați, fără fotbal. Dacă mergem către zona fotbalului, acolo o să vedem că mai avem undeva la 400 de mii de sportivi legitimați, dar nu știm câți antrenori. Pentru că noi pe aceștia nu îi regăsim sub o formă contractuală. Și vă pot da și exemple foarte simple.
- Vă rog!
- Avem astăzi nenumărate școli de fotbal, foarte bine și foarte frumos. Avem foarte mulți copii care fac acest lucru, în schimb, pe antrenorii respectivi noi nu îi regăsim. Noi nu știm dacă într-adevăr eu, Matei Bogdan...
- Aici aveți dreptate, dar sunt discipline în care aveam antrenori de top și în care azi nu mai avem. Gimnastica se plânge, antrenorii sunt plecați, și nu numai gimnastica.
- Și aici se vede foarte clar...
- Are Ministerul o soluție să-i plătească mai bine pe antrenori? Că dacă îi plătește cu nimic, sigur că oamenii pleacă.
- Singura soluție pe care o are Agenția Națională pentru Sport este să finanțeze federația respectivă, care la rândul său să facă contracte de activitate sportivă pentru antrenorii pe care dumneavoastră îi menționați stric pentru loturile naționale. Trebuie totuși să clarificăm că Agenția Națională pentru Sport sprijină federațiile sportive naționale în principal pentru bună activitate în ceea ce înseamnă loturile naționale și participarea acestora în competițiile internaționale ale României.
- Am înțeles. Bun.
- Din punctul ăsta de vedere, avem această capacitate financiară pe anumite ramuri sportive, așa cum ați menționat gimnastică. Îmi doresc nu numai gimnastică, îmi doresc și scrimă pentru că da, avem și acum rezultate fabuloase. Cred cu tărie că s-au făcut pași importanți și la nivel de copii și juniori. Dacă ne uităm la tenis, anul trecut, tenisul a înregistrat cele mai fabuloase rezultate la nivel de copii și juniori din istoria federației. E fabulos. Când am venit, pe 13 ianuarie 2025, prima discuție am avut-o cu domnul George Cosac, care mi-a spus în felul următor: "Bogdan, cum rezolvi problema finanțării? Noi nu suntem finanțați".
- Da. Federația de tenis e poveste veche.
- Acum Federația Română de Tenis are finanțare.
Constantin-Bogdan Matei: „Sportul românesc este în progres, dar să vă mai spun ceva!”
- Cu Ion Țiriac ați avut vreo discuție de când ați preluat ANS-ul?
- Sigur că da. De altfel, în mandatul trecut am avut o colaborare foarte bună. Domnia sa a fost președintele Federației Române de Tenis când eu am fost ministrul tineretului și sportului. Până în acest moment, de când am preluat mandatul, am discutat doar cu președintele federației, George Cosac, și cred eu că am intrat într-o zonă de normalitate. Și de ce spun lucrul acesta? Dincolo de finanțarea activității sportive, știm foarte bine că Federația Română de Tenis are și o bază sportivă. Foarte bine pusă la punct. Mai mult de atât, a intrat și într-o zonă de eficientizare energetică, ceea ce m-a bucurat iarăși foarte mult și Agenția Națională pentru Sport asigură cu o sumă de bani întreținerea și administrarea acestei baze sportive. Deci suntem pe un ciclu normal. Nu știu dacă în treaba asta federația română de patinaj a fost închisă.
- Da.
- Nimeni n-a mai știut absolut nimic. Sportivii aceia nu știau pe cine reprezintă. Cum? Pentru că le-a fost suspendat CIS-ul de către fostul ministru și așa mai departe. Am ajuns la Federație, am stat de vorbă cu conducerea așa-zisei, la momentul respectiv, federații de patinaj și am reușit împreună cu dumnealor, casa de avocatură ce au dumnealor, colegii mei... Am stat ore în șir, astfel încât astăzi, când vorbim, Federația Română de Patinaj este în regulă din punctul de vedere al documentației și, da, poate să reprezinte sportivii. Mai mult de atât, sper eu ca în perioada următoare să și reușim să acordăm și o cetățenie pentru o sportivă de excepție a noastră care deja s-a și calificat la Jocurile Olimpice.
- Domnule președinte, vă mai întreb o dată. Ați lăsat sportul din postura de ministru în noiembrie 2019?
- Corect.
- Ați revenit la șefia sportului în ianuarie 2025. Cum ați găsit sportul românesc? În progres? În regres sau în status quo?
- Eu vă spun că în progres. Și am și exemple.
- Putem vorbi de o criză a sportului românesc?
- Nu, nu, astăzi nu. Ne uităm pe cifre, pe rezultate.
- Așa.
- Jocurile Olimpice 2020, Tokyo. Jocurile Olimpice 2024, Paris. 43-26. Locurile ocupate de România. Ăsta nu poate să fie decât progres.
- Noi nici când eram slab cotați n-am zis că e criză. Românilor nu le place cuvântul criză.
- Eu pot să accept cuvântul criză.
- Deci ziceți că sportul e în creștere.
- Din punctul meu de vedere, da. Strict pe ceea ce înseamnă ciclul olimpic, suntem în creștere. Strict pe ceea ce înseamnă România, organizator de competiții internaționale, suntem în creștere. România cu președinții de federații în bord-urile federațiilor internaționale, suntem în creștere. Și am exemple nenumărate de români președinți de federații care astăzi sunt decidenți la nivel internațional în bord-urile federațiilor respective.
- Aici este corect, da.
- Avem triatlon, o victorie de succes la care și eu am participat. Este membru pentru prima dată în bord-ul Federației Europene de Triatlon. Avem Federația Română de Lupte, este vicepreședinte al Federației Europene de Lupte, membru în bord-ul Federației internaționale, chiar zilele trecute s-a întâmplat acest lucru. La triatlon avem pe Vlad Stoica, la lupte pe Răzvan Pârcălabu. La baschet pe doamna Carmen Tocală, care este în bord-ul FIBA al federației și se întâmplă lucruri minunate. La fotbal, Răzvan Burleanu a reușit din nou să fie reprezentantul României la FIFA. De când n-a mai avut România astfel de rezultate?
- Așa este.
- Tragerea la sorți a Campionatului European de handbal din 2026 unde a avut loc? La Cluj. Am participat alături de domnul Din, președintele Federației Române de Handbal. Stăteam de vorbă cu domnia sa și mi-a spus în fel următor. "De când am preluat Federația până astăzi am mai mult cu 5.000 de sportivi legitimați la nivel de copii și juniori". Asta e o performanță, să ai un astfel de număr de creștere de copii când vine vorba de handbal feminin și handbal masculin. Au fost reprezentanții Federației europene de handbal în România, la Cluj, și au spus "Bravo, felicitări!".
„Statul dă 70 la sută din bani în sport! În România singurul sport profesionist este fotbalul. Restul suntem amatori”
- Bun. Deci dumneavoastră nu acceptați ideea că sportul românesc e în criză sau, mă rog, că e staționar.
- Sub nicio formă! Este în creștere și sunt convins că așa va rămâne, în creștere. V-am spus, este în creștere din punctul de vedere al rezultatelor sportive și din punctul de vedere al infrastructurii.
- Alocă statul mai mulți bani sportului decât înainte?
- Nu!
- Și credeți că acest progres se poate realiza fără participarea privată, ca să zic așa, a capitalului privat? Aici e o discuție întreagă.
- Sunt două lucruri distincte. Ce alocă statul român, este foarte importantă eficientizarea banilor. Și am să vă dau un exemplu.
- Stați nițel! Azi sportul are mai mulți bani decât avea în 2019, când erați ministru?
- Vă referiți strict la Agenția Națională pentru Sport sau în general?
- Bugetul sportului în general.
- În general, mult mai mult astăzi.
- Bine, sigur că e și inflația. Nu mai au aceeași valoare banii.
- Nu, scădem inflația. Mult mai mult. Strict bani publici.
- Deci sportul nu se poate plânge că nu are bani?
- Nu, nici asta nu pot să spun. Pentru că, sigur, sunt situații și situații. Însă, dacă mergem strict pe ceea ce înseamnă bani publici alocați în sportul românesc, e mult mai mult comparativ cu 2019 și aici nu includ doar Agenția Națională pentru Sport, ci și unitățile administrativ-teritoriale, primării, consilii județene. Care investesc cu prioritate în sport și vă pot da exemple de nenumărate consilii județene ce astăzi investesc sume importante de bani.
- Mai mult decât înainte.
- Mult mai mult.
- Și nu e nevoie și de bani privați.
- Este nevoie. Cum vă explicați, de exemplu, că la nivel de salarizare, astăzi, când vorbim, baschetul din România este în primele cinci din Europa. Handbalul la fel, la nivel de salarizare. Adică nu poți să treci cu vederea.
- La CSM București sunt salarii exagerat de mari.
- A nu se înțelege că nu merită. Foarte bine, acești sportivi merită, antrenorii merită, n-am niciun fel de problemă. Eu vreau doar să scot în evidență unde suntem noi astăzi, România, la nivel european. Și eu cred că suntem pe un trend corect. Uitați-vă ce investiții uriașe se întâmplă în baschetul din Cluj. Nu cred că cineva poate să conteste ceea ce se întâmplă la Cluj, cu o reprezentativitate europeană excepțională acolo.
- Clujul a devenit capitala sportului românesc, din păcate.
- Da, pentru că acolo există și un investitor privat excepțional, care investește cu prioritate, și am avut discuții cu investitori privați, cu care am încercat să avem o abordare corectă și oamenii se ghidează pe un simplu principiu.
- Din banii care vin astăzi din sport... eu simplific discuția. Câți aparțin statului și câți vin din privat?
- 70% cu 30%.
- 30% privatul.
- Da.
- Și nu e puțin?
- Foarte puțin.
Vreau o finanțare corectă în principal pentru ramurile sportive olimpice. Din punctul meu de vedere, cine face o diferențiere între olimpice și neolimpice greșește și n-are ce căuta la Agenția Națională pentru Sport. Noi suntem Agenția Națională pentru Sport și nu trebuie să facem discriminare. Ceea ce înseamnă olimpismul este la COSR, iar criteriile de finanțare sunt foarte clar definite în metodologia de finanțare a federațiilor sportive, ce nu îngrădește acest drept de olimpic sau neolimpic
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
- Tot timpul aducem discuția aici. E normal ca un minister precum cel al Apărării Naționale să investească în echipa de fotbal Steaua, care nici măcar n-are drept de promovare?
- Bun, aici faptul că nu are drept de promovare e doar strict o problemă de organizare a dumnealor. În România singurul sport profesionist este fotbalul. Restul suntem amatori.
- Mă rog. Aparent sau pe hârtie, că de fapt...
- Nu, nu aparent.
- Baschetbaliștii de la Cluj sunt amatori?
- Da!
- N-aș zice, dar mă rog. Adică facem ca înainte de Revoluție. Le dăm diplome de inginer și de doctor, dar ei nici nu trec pe acolo.
- Eu am mai spus-o. Dacă vrem să fim corecți, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Singura ligă profesionistă din România este fotbalul! Restul sunt amatori. Pentru că a te organiza în sport profesionist este prevăzut în Legea 69/2000. Cum te poți organiza în sport profesionist?
- Așa.
- Singurii care au făcut acest lucru sunt cei de la fotbal. Prin Liga Profesionistă de Fotbal. Restul suntem amatori! De ce? Ca să fii sport profesionist trebuie să îndeplinești anumite criterii din punctul de vedere al structurii sportive. Să fii doar structură sportivă pe ramura sportivă respectivă. Dacă vrei să fii amator, rămâi în spectrul general al CIS-ului cu toate ramurile sportive și faci ce crezi tu. Dar acela este amator. Mai mult de atât. Vrei să rămâi amator? Sigur că nu ai niciun fel de problemă ca echipele respective să fie finanțate în totalitate, dacă vrem, de la statul român.
- Consiliul județean, primărie...
- Ce vrem noi. Sau poate să fie un mixt între statul român și mediul privat. Dar statul român să fie acționar acolo.
- Vi se pare normal că o echipă departamentală cum este Steaua să primească bani numai de la stat și să nu poată promova?
- Nu, dar ei nu primesc numai de la stat. Ei au și sponsorizări, din câte știu. Nu vreau să intru în bucătăria lor internă, dar ce mă bucură pe mine, dacă vrem o discuție strict pe CSA Steaua, este faptul că investesc foarte bine în Academie.
- Așa.
- Foarte bine în Academie și au foarte mulți copii, și se implică foarte mult și, da, în trecut am avut discuții nenumărate cu câțiva reprezentanți ai Academiei de Fotbal CSA Steaua. Sper să nu greșesc ceva. Deci, din punctul meu de vedere, investiția în copii, chiar și de la un minister, este corectă. Dacă vrem să luăm o decizie, asta înseamnă că noi luăm decizia ca statul român, prin diferite ministere de resort, să nu mai investească niciun leu în ceea ce înseamnă parte de seniori. Dar asta știți ce înseamnă? 70% din sportul românesc... Nu vă supărați...
- Aici lucrurile nu sunt foarte clare. Că sunt unii care investesc și alții care nu investesc spunând că se tem să investească ca să nu se întoarcă legea împotriva lor.
- Marea majoritate a sportivilor care au luat medalii la Jocurile Olimpice, și nu numai, sunt legitimați la Steaua, Rapid, Dinamo. Toate aceste cluburi sunt cluburi departamentale, ale unor ministere de resort. Vezi canotaj, vezi atletism. Păi cum să luăm rezultate fabuloase? La atletism, de exemplu, am avut un rezultat fabulos din nou acum, prin Rareș Toader. Aruncarea greutății. Păi băiatul ăsta e legitimat la Dinamo. Care club privat ar putea să-i ofere mai bune condiții decât oferă Dinamo? La atletism. Pentru că n-aș vrea totuși să ducem discuția doar în zona fotbalului.
- Nu se pune problema să devină club privat, ci să vină fonduri private la Dinamo.
- Au și sponsorizări. Dacă n-ar avea sponsorizări, nu și-ar putea duce la îndeplinire toate obiectivele pentru fiecare secție în parte. Dacă n-ar exista și privat, un partener corect și loial. Uitați-vă ce se întâmplă la canotaj. Păi la canotaj au venit foarte, foarte mulți sponsori. De ce au venit sponsorii? Pentru că avem un management de calitate. Uitați-vă ce se întâmplă la natație. Au foarte mulți sponsori. Am fost acum, de curând, la Gala natației, unde David Popovici a fost declarat Sportivul anului. Felicitări, mult succes tuturor! Au foarte mulți sponsori. Cum au reușit? Pentru că avem un management de calitate la federația respectivă. Uitați-vă ce se întâmplă la Federația Română de Șah.
- De șah?!
- Pentru prima dată în România s-a organizat, acum 3 săptămâni, sper să nu greșesc...
„Legea Sportului este depășită! Avem deja acreditat ramura sportivă dansul la bară”
- Vreau să discutăm un pic despre legea asta 69 din 2000. E depășită, trebuie ea modificată? În întregime sau numai umblat ici și colo?
- Din punctul meu de vedere, ea este depășită pe anumite capitole și nu în integralitatea sa! Și am să vă dau câteva exemple. Este depășită la ceea ce înseamnă formarea și perfecționarea specialiștilor. Cea pe care v-am menționat-o. Pe de o parte. Pe de altă parte, mai sunt capitole legate de îmbunătățire pe ceea ce înseamnă structurile sportive din România. Și vă dau un exemplu.
- Așa.
- Astăzi vorbim despre academii de fotbal. În lege, noi nu avem academii. Nu există titulatura de academie, deci este doar...
- E lege făcută de Crin Antonescu, când era ministrul sportului, în 2006.
- Când era ministrul sportului, de acord.
- Nu prea erau pe vremea aia academii.
- Nu erau deloc. În momentul respectiv, nu erau deloc. Însă tot ceea ce spunem noi astăzi, academia de fotbal XYZ, ea nu există în document. Ea există ca asociație sportivă... Și tocmai de aceea spun în felul următor. Că dacă vrem în România să avem academii sportive, atunci trebuie să știm să le definim.
- Și ce ați schimbat dumneavoastră în Legea sportului?
- Formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul sportiv, redenumirea structurilor sportive din România, modalitatea de acordare și acreditare a noi ramuri sportive. Pentru că astăzi suntem într-o situație în care vom fi nevoiți în următorii cinci ani de zile să creăm foarte multe ramuri sportive despre care vă spun că o să rămâneți tare surprins. Pentru că dacă nu vom modifica legea...
- Dați-mi un exemplu, două.
- Păi, nu știu, așa, spre amuzament, că este și seară, nu? Avem deja acreditat ramura sportivă dansul la bară.
- Dansul la bară?
- Da!
- Se practică în night-club-uri, probabil.
- Nu știu. Nu vreau să intru în discuții de-astea. Eu doar v-am spus ce se întâmplă. Avem, spre exemplu, fenomenul următor cu care n-am fost de acord și am și modificat. Noi avem o federație, Federația Română de Tir cu arcul.
- Da. Așa e.
- În momentul în care s-au certat acolo sau ce-au făcut, problema lor, au făcut un alt grup și astăzi suntem nevoiți să facem acreditare pentru Federația Română de Tir cu arcul tradițional. Adică, mai pe scurt, dacă eu, împreună cu dumneavoastră...
- Bine, la arte marțiale e ceva... că sunt 200 de federații.
- Dar nu numai. Hai să vorbim de fotbal.
- Așa.
- Avem Federația Română de Fotbal. Corect. Foarte bine, mult succes! Dar au mai apărut și altele. Avem Federația Română de Minifotbal. Avem federația Română de Tenis cu piciorul. Avem Federația Română de Padbol. În Legea Sportului se regăsește procedura prin care tu poți să devii ramură sportivă.
„Avem 5.000 de cadre didactice care au fost formate pentru a preda șahul în școli!”
- În ceea ce privește ora de sport din școli, e nevoie de mai mult?
- Lucrăm cu Ministerul Educației Naționale. Am o colaborare mult mai bună. Am reușit să introducem nutriția în programa școlară. Este foarte important pentru copii să avem și această parte de nutriție.
- Suntem o țară de obezi și de sedentari, copiii au probleme mari.
- În acest moment avem două ore de educație fizică.
- Sunt suficiente?
- Nu. Am discutat la nivelul Ministerului Educației Naționale și sperăm să avem și două ore la ciclul liceal, acolo unde nu sunt două ore pentru toate clasele 9-12. În acest moment, la nivelul ciclului primar și gimnazial, poți să ai formație sportivă, care înseamnă alte două ore în plus. Poți să ai ansamblu sportiv, care înseamnă o oră în plus, sau poți să ai, opțional, educație fizică, joc, mișcare și așa mai departe. Lucrurile acestea le avem în acest moment în programa școlară. Fenomenul...
- Dar nu se aplică.
- Ba da, cum să nu? Altfel n-am avea olimpiada sportului școlar, dacă n-ai formație sportivă. N-am avea tenis de masă, spre exemplu, dacă n-ai ansamblu sportiv. N-am avea opțional șah și nu s-ar desfășura competiții dacă la ciclul primar nu s-ar face lucrul ăsta. Știți câte cadre didactice au fost formate în acest moment pentru a preda șahul în școli? Cinci mii! Cinci mii de cadre didactice. Nu numai profesori de educație fizică. Cinci mii de cadre didactice astăzi îi învață pe copiii noștri să joace șah. Știți câți copii practică astăzi ciclismul? Foarte mulți. Enorm de mulți. Urmează competiția Turul Ciclist al României, unde avem angrenați peste trei mii de copii.
- Deci e OK sportul de masă?
- N-am spus că e OK! Eu vă spun doar ce avem astăzi și ce ne dorim să facem mai departe. În primul rând, cred cu tărie că astăzi sunt locații în care, eu vă dau un exemplu, ne dorim să facem trei ore pe săptămână de educație fizică și sport în programă.
- Asta o aud de 20 de ani.
- Dar să vedeți problema. La o școală gimnazială ce numără peste o mie și ceva de copii, cu trei ore pe săptămână și cu o singură sală de sport, astăzi când împărțim orele vom avea următorul fenomen. În intervalul orar de la 8 la 9 vei avea 3 clase. Pe număr de 3 ore pe săptămână. Asta înseamnă 3 clase ori 30 de elevi, 90 de elevi pe o suprafață de 40 de metri pe 20. Suprafața stas jocului de handbal.
- Da.
- Așa sunt sălile de sport construite. Dacă cineva îmi spune mie, coleg de-al meu, profesor de educație fizică, cum își desfășoară el lecția într-o suprafață de 40 pe 20 cu 90 de copii, eu sunt de acord. Deci trebuie să facem o analiză corectă și să nu cerem mai mult decât ceea ce avem noi astăzi. Număr de ore, infrastructură sportivă școlară. Eu degeaba cu dumneavoastră, astăzi decidenți, dumneavoastră ministrul educației și eu profesor de educație fizică, stabilim de comun acord că vom avea 4 ore de educație fizică și sport. Nu asta este soluția. Soluția este asociația sportivă școlară. Am avut discuții cu domnul Căliman, doamna Georgescu, astfel încât asociației sportive școlare să-i dai amploarea de care are nevoie.
- Ce înseamnă această amploare?
- Este ca tu, după programul școlar, sâmbăta și duminica, să poți să desfășori activități sportive, specifice anumitor ramuri sportive, cu elevii respectivi. Dar în asociația sportivă școlară respectivă să poți să-l plătești pe profesorul de educație fizică și sport.
- Probleme care trenează și nu se văd.
- Nu, nu e adevărat. Nu trenează. Se întâmplă lucrurile acestea. Astăzi suntem participanți în afară, suntem participanți la Gimnaziadă. Astăzi, când vorbim, și cu rezultate deosebite ale sportivilor noștri.
- Are Ministerul o hartă a infrastructurii sportive?
- Da. A infrastructurii pe care o gestionăm noi astăzi. Agenția Națională pentru Sport o are.
- E ciudat că la Târgoviște se fac două stadioane de fotbal cu investiții imense...
- Oportunitatea construcției acestor stadioane nu o stabilește Agenția Națională pentru Sport, ci oportunitatea acolo o stabilește comunitatea.
- Agenția nu are niciun cuvânt de spus?
- Nu. În construcția de baze sportive sau stadioane, Agenția Națională pentru Sport nu dă avize de oportunitate pentru construcția unor astfel de amplasamente sportive în interiorul unităților administrativ-teritoriale.
„Țin cu Dinamo, dar îl admir pentru forța și determinarea pe care o are Mario Camora”
- Pe final vreau să vorbim despre rentele viagere.
- În acest moment avem 642, sau 657, de rentieri cu renta viageră și indemnizația de merit. Renta viageră este acordată de Agenția Națională pentru Sport. Indemnizația de merit este acordată prin Academia Română pentru personalități în domeniul cultural, artistic și sportiv.
- În general cei care n-au prins rentă viageră. Cam asta e.
- Cam aici ar fi, numai că ele diferă.
- Cred că nu există o persoană care să aibă și una, și alta.
- Nu se poate prin lege să le cumulezi pe cele două.
- Dar ele sunt plafonate. E o discuție întreagă.
- Este adevărat, sunt plafonate la nivelul anului 2017. În acest moment încercăm să deblocăm această situație, astfel încât la 1 ianuarie 2026 să poată să fie actualizate cu rata inflației, că doar despre asta este vorba și nimic altceva. Pentru că e foarte clar calculul.
- Cu pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles cum suntem?
- Am stabilit cu președintele Covaliu și secretatul general Boroi că o dată la două săptămâni ne vedem pentru a stabili pașii următori pe care îi vom avea. Am avut o primă discuție pe ceea ce înseamnă bugetul, ceea ce acordă Agenția Națională pentru Sport și ceea ce acordă COSR. Și de fiecare dată, la două săptămâni, ne vedem pentru a face din nou analiza a tot ceea ce am stabilit.
- Dumneavoastră cu ce echipă țineți?
- Dinamo.
- Cu Dinamo? Da. Păi nu știți că e în insolvență, nu...
- Da, am treabă. E parte de hârțogăraie insolvența.
- Spuneți-mi, care e fotbalistul care vă place cel mai mult? Care e sportivul care vă place cel mai mult?
- Sigur, sunt mai mulți sportivi pe care eu i-am îndrăgit de-a lungul carierei. Unul dintre ei a fost Gică Popescu. Acum nu mă pot dezice nici de ceea ce a însemnat Lupescu. Genial. Cum, de altfel, mi-a fost foarte drag, de ce să nu zic?, și Dan Petrescu. Și dacă mă uit astăzi la fotbal, mi-a plăcut, îmi place și cred că o să-l admir de fiecare dată pentru forța și determinarea pe care o are pe Mario Camora.
- E și una din slăbiciunile mele Mario Camora.
- Îmi place foarte mult.
- Care joacă încă la 38 de ani de parcă ar avea 27.
- Este fabulos acest sportiv la 38 de ani. Cred că arată tuturor ce înseamnă să duci pasiunea dincolo de viața sportivă, să-ți duci această pasiune cu mult profesionalism până la această vârstă.
- Și acum să vă pun o întrebare care să vă genereze și dușmani. Cine câștigă campionatul? Acum să vă văd.
- Ha, ha, ha! Nu știu. E foarte greu să mă pronunț.
- Cine ați vrea? Ați vrea Dinamo, nu?
- E mai greu, n-are nicio șansă. E imposibil să câștige Dinamo campionatul. Și aici dați-mi voie să nu mă pronunț, pentru că aș vrea totuși să am Facebook-ul liniștit.
Din scaunul de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, vremelnic cei drept, sper ca această vremelnicie să dureze cât mai mult. Îmi doresc foarte mult pentru că îmi place ce fac. Pentru sportul românesc aș reveni chiar și pentru o secundă. Pentru că îmi place ceea ce fac foarte mult, vin din acest fenomen, îi cunosc pe marea majoritate a sportivilor președinți de federații și ceea ce pot eu să-i asigur este faptul că atât cât voi fi președintele Agenției Naționale pentru Sport, voi încerca să le fiu un partener corect, onest, loial
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
{{text}}