George Simion, câștigător al primului tur la alegerile prezidențiale, cu un procentaj de 41%, și-a construit cariera de viitor politician pe stadioanele din România, locul unde și-a legitimat vocația de activist.
- Turul 2 al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 14 mai. Pentru locul la Cotroceni se duelează George Simion, liderul partidului AUR și candidat de dreapta, și Nicușor Dan, candidat independent și primarul Capitalei.
Încă din adolescență, Simion și-a făcut un obiectiv din a promova mesaje de tip unionist, cu obstinație, la meciurile naționalei, apoi s-a agățat de orice tumult social pentru a-și face auzită vocea.
Strategia a dat roade și l-a propulsat pe Simion pe scena civică bucureșteană, iar mai apoi pe cea națională. Gazeta publică în premieră imagini din trecutul lui George Simion, ultrasul rebel de peluză, protestatar de meserie, ajuns în turul II al prezidențialelor.
Timp de mai bine de 10 ani în prima linie la meciurile echipei naționale, din Andorra la Vella până în Estonia și de la Sofia la Belgrad, George Simion a alternat prezențele pe stadioane, unde a pozat într-un aprig contestatar al regimurilor Sandu și Burleanu, cu organizarea de proteste în București: anti-Iliescu, pro-unire sau de solidaritate pentru cauza Roșiei Montane.
Simion și-a căpătat astfel popularitate din două filiere: întâi din lumea eterogenă a stadioanelor, apoi din zona civică, stradală, locul unde vocile nemulțumite se unesc deseori sub aceeași cauză.
Simion, nelipsit de la scandalurile de pe stadioane. Era o voce de dinainte să meargă cu lumânări la Ion Iliescu
Dar apariția sa în lumina reflectoarelor n-a avut loc, așa cum pretind uneori televiziunile sau analiștii, în momentul în care s-a deplasat cu lumânări la domiciliul lui Ion Iliescu, în 2009.
Aprig contestatar al fostului președinte al României, Simion era deja o prezență obișnuită în subculturile radicale de pe stadioanele țării. Din 2003, de când a participat la fondarea unei astfel de entități, Simion a fost ani buni în centrul unor evenimente tensionate petrecute pe stadioane, în timp ce popularitatea lui creștea văzând cu ochii.
Traiectoria lui ulterioară - fără precedent pentru un suporter de stadion - a fost diferită de cea a liderilor de galerie de astăzi, prezenți în „fenomen” și după două, trei decenii de activitate. Consacrat în lumea ultras, Simion a „rupt-o” cu peluzele în momentul în care cariera lui politică a devenit o certitudine.
Dintr-un apolitic convins, militant pentru unire, Roșia Montană și auto-proclamat anti-sistem, ultrasul George Simion a ajuns pasionat de jocurile de putere din România și și-a înființat propria formațiune politică, AUR, pe care o conduce și astăzi, după ce ani buni fusese diriguitorul „Acțiunii 2012”, un ONG unionist înființat în 2011. În 2020, când Alianța pentru Unirea Românilor producea un rezultat șocant la alegerile parlamentare de atunci, Simion era ieșit deja din fenomenul stadioanelor.
Proaspăt ales deputat, Simion înlocuise fumigenele și conduita din peluze cu fumigenele din discursurile electorale, o transformare fără de care n-ar fi putut deveni prezidențiabilul de astăzi.
Simion, astăzi pretendent la cea mai înaltă funcție din stat, n-a fost nici pe departe un diplomat de carieră, iar trecutul său în lumea stadioanelor abundă de apariții controversate.
Defalcat, istoricul candidatului AUR scoate la iveală episoade puțin spre deloc mediatizate, la care opinia publică n-a avut acces până acum.
Gazeta Sporturilor a intrat în posesia mai multor imagini de arhivă cu Simion, în diverse ipostaze surprinse de-a lungul timpului la partidele echipei naționale. Ies în relief diverse apariții care au stârnit rumoare la vremea respectivă, cu precădere altercațiile avute cu forțele de ordine.
1,11este cota lui George Simion să treacă de pe primul loc în turul 2 de la alegerile prezidențiale
Simion n-a lipsit de la celebrul Bulgaria - România din 2007, un meci de pomină, presărat cu incidente violente în tribune. Suporterii români au făcut scandal pe stadionul „Vasil Levski” din Sofia, au aprins fumigene și alte materiale priotehnice, totul culminând cu o intervenție în forță a jandarmilor bulgari, care au utilizat bastoanele pentru a-i calma pe români. În acea deplasare, un suporter român a fost arestat de autoritățile bulgare.
George Simion, 21 de ani la acel moment, apare în primul rând al evenimentelor.
Peste ani, Simion a fost prezent într-o altă altercație de proporții, petrecută în 2012, la amicalul României cu Uruguay, de pe Arena Națională. Atunci, Simion și colegii de peluză au protestat în legătură cu Roșia Montană Gold Corporation, într-o perioadă în care subiectul era unul fierbinte pe agenda publică. Firma BGS a intervenit în forță în peluză, George Simion fiind și atunci în „miezul” evenimentelor tensionate.
În 2011, când naționala a înfruntat Bosnia în Giulești, George Simion a fost fotografiat lângă un mesaj rasist afișat de ultrașii români poziționați la Tribuna a II-a. Aceștia tocmai ce afșișeră un banner jignitor, tradus din bosniacă în română ca: „Țiganii strigă țiganii”. Era o metodă prin care suporterii români încercau să-i atace pe bosniaci. Simion era la o aruncătură de băț de pânza respectivă.
În cadrul aceluiași meci, suporterii români mai afișaseră un mesaj de susținere pentru Ratko Mladic, fostul lider militar sârb acuzat de crime de război, responsabil pentru masacrul de la Srebrenica, în urma căruia peste 8.000 de bosniaci musulmani și-au pierdut viața. „Free Mladic”, a fost mesajul apărut pe banner-ul românilor, în ziua în care Tribunalul de la Haga începuse procesul fostului comandant al Republicii Srpska.
În anii în care era activ pe stadioane, Simion s-a erijat mai tot timpul într-un lider, un conducător pe care discipolii îl urmau orbește și-i propagau acțiunile. Înaintea unei partide cu Franța, din preliminariile CM 2010, Simion a fost interceptat de jandarmi în timp ce încerca să introducă un banner în stadion. S-a terminat cu țipete, îmbrânceli și un scandal în toată regula.
Implicat în diverse acțiuni unioniste, Simion a fost surprins și la meciuri jucate peste Prut, când interdicția sa în Republica Moldova încă nu era bine reglementată. Pe 9 octombrie 2015, acesta era prezent la Chișinău (foto jos, încercuit) pentru meciul Republica Moldova - Rusia, scor 1-2, din preliminariile EURO 2016. Astăzi, Simion nu mai poate intra în Moldova, actuala interdicție e în vigoare până în 2028.
Simion, care în acea perioadă făcea presiuni pe lângă fostul președintele Nicolae Timofti pentru acordarea cetățeniei moldovenești, a urmărit meciul de la una dintre peluze, având la gât un fular în culorile naționalei de peste Prut. Pe 13 mai 2015, Simion fusese expulzat din Moldova, decizia fiind ridicată pe 18 septembrie, în același an. La câteva luni după prezența sa pe stadionul "Zimbru", mai exact în ianuarie 2016, Simion a fost declarat din nou persoana non-grata, fiindu-i aplicată o nouă interdicție de a mai intra în Republica Moldova.
Treptat, legăturile lui Simion cu vechii „companioni” din peluză s-au stins, pe măsură ce implicarea sa pe scena politică a devenit tot mai evidentă.
Relațiile s-au răcit peste ani, iar ultrașii au ajuns până în punctul de a-l contesta pe Simion și a se dezice de acesta, nemulțumiți că activistul de odinioară a devenit atras de jocurile politice din România.
„Striga cu noi că e împotriva clasei politice și că toate partidele sunt gunoaie, acum stă cu ei, în lumea lor, ți-e greu să-l diferențiezi de ceilalți. Pentru noi, e o dezamăgire cum a evoluat în acești ani”, povestesc voci din fenomen, familiarizate cu transformarea lui Simion.
Eu de patru ani nu mai merg la meciuri. Acest grup (n.r. - «Uniți sub Tricolor») e apolitic, au calea lor, au afișat mesaje care din punct de vedere istoric sunt adevărate.
Nu am nici o legătură cu grupul «Uniți sub Tricolor». Nu mai țin legătura cu suporterii din acest grup. Îmi cer scuze pentru ei că sunt asociați cu un partid politic.
- George Simion, după incidentele din 2023 de la România - Kosovo
„Am participat la fondarea mai multor grupuri de suporteri la nivelul echipei naționale”
Toamna trecută, Simion a fost invitat la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu”, acolo unde a abordat o multitudine de subiecte. Atunci, politicianul a recunoscut că, în activitatea sa de pe stadioane, a intrat adesea în conflict cu forțele de ordine.
„Am participat la fondarea mai multor grupuri de suporteri la nivelul echipei naționale. Eu consider stadionul o reflexie a societății. Eu am învățat multe din lumea fotbalului. De la geografie, înainte să fac geografie la școală.
După un meci al naționalei, România - Bosnia, am fost luat de jandarmi, înjurat, pus la pământ: „Simioane, bip, bip, bip, lasă că venim noi acasă peste tine cu Clanul Sportivilor!". Sigur, e un caz particular.
Majoritatea jandarmilor din România cred că sunt oameni respectabili, îi cunosc pe mulți, ne-au ajutat în acțiunile caritabile pe care le-am întreprins. Dar, în particular, acei jandarmi aveau conexiuni sau pretindeau că aveau conexiuni cu Clanul Sportivilor”, spunea Simion.
Simion este cofondator al principalelor formațiuni care sprijină echipa națională a României, „Honor et Patria" și „Uniți sub Tricolor" (UST).
Merg la meciurile de fotbal ale României. Sunt singurele partide pe care le-am urmărit sub o formă organizată. În 2002 am fost în Bănie și mă leagă o prietenie mare față de suporterii de acolo, dar și de cei bănățeni. Îi cunosc, sunt oameni adevărați. Am fost la România - Bosnia, dar m-am dus și la meciuri ale Craiovei. Eu am prins o singură Craiova, care e una singura. Am fost când finanțator era Dinel Staicu. În Bănie chiar se simțea altfel un meci de fotbal. Suporterii olteni aveau un mesaj frumos: «La Craiova nu se discută, se iubește!»
- George Simion, în 2021
{{text}}