Politologul Cristian Preda, 58 de ani, a răspuns la 5 întrebări adresate de Gazeta Sporturilor despre rezultatul de aseară, de la alegerile prezidențiale.
- CONTEXT: Independentul Nicușor Dan a devenit noul președinte al României, după ce l-a învins în turul 2 al alegerilor prezidențiale pe George Simion, candidatul AUR, cu 53,60% la 46,40%;
- În vârstă de 55 de ani, Nicușor Dan este al 5-lea președinte postdecembrist, după Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis;
„Victoria lui Nicușor Dan a fost un semnal de reformă și de modernizare a statului”
- Domnule Cristian Preda, ce înseamnă victoria lui Nicușor Dan?
- Trei lucruri. În primul rând, e o confirmare a dorinței cetățenilor români de a consolida apartenența la UE. Ea a fost pusă la încercare de un candidat, G. Simion, care a fost susținut în mod deschis de Kremlin. Asta a fost ceva nou în peisajul nostru politic. De altfel, interferența rusă nu va înceta. În al doilea rând, victoria lui Nicușor Dan a fost un semnal de reformă și de modernizare a statului. Simion și Georgescu vorbeau despre geto-daci și telepatie, lucruri atrăgătoare pentru un anumit public, dar cei mai mulți români vor totuși spitale unde să te poți trata cum trebuie, funcționari care să nu ia șpagă, miniștri competenți, guvernare în stil european. În al treilea rând, N. Dan a fost purtătorul unui mesaj de reconciliere. Ultranaționaliștii au divizat societatea, au produs ură și au „normalizat” bădărănia. Va fi greu, dar nu imposibil să revenim la civilitate și la dialog.
- Care vi se pare provocarea cea mai importantă pentru noul președinte?
- Una din marile probleme ale deceniului Iohannis a fost instabilitatea guvernelor: am avut nu mai puțin de nouă premieri din 2014 încoace: Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban, Câțu, Ciucă și Ciolacu. Iar acum, fragmentarea Parlamentului e mai pronunțată decât în 2014. Va fi nevoie de un compromis rațional. Nu e vorba doar despre articularea unei majorități, ci și despre competență. Ar fi bine ca-n guvern să nu mai avem, de pildă, cum s-a întâmplat acum câțiva ani, un ministru al educației care vorbea prost limba română, ca să nu mai vorbesc de premieri plagiatori.
- Într-una dintre cărțile dumneavoastră ați făcut un portret al președintelui ideal pentru România. Ce bifează și ce nu bifează Nicușor Dan?
- Una din trăsăturile pe care le invocam era independența. N. Dan a fondat un partid, dar de 7 ani încoace e „fără de partid”. E un avantaj acum, fiindcă președintele trebuie să fie neutru. O altă trăsătură pe care am subliniat-o era moderația. Noul nostru președinte nu e un radical. Una din observațiile mele era că ar fi bine să avem un președinte care să vrea să facă un singur mandat. Acționând astfel pentru interesul public, nu cu gândul la realegere. Vom vedea abia în 2030 dacă Nicușor Dan va bifa și acest criteriu.
„Nu ai ocazia de a vedea prea des o asemenea decuplare de realitate ca în declarația lui George Simion”
- De asemenea, ați scris o carte despre mesaje electorale. Care a fost momentul d-voastră favorit din această campanie?
- Momentul în care, după publicarea sondajelor, Simion a declarat că românii au arătat, prin votul lor de ieri, că îl vor președinte pe Georgescu. Nu ai ocazia de a vedea prea des o asemenea decuplare de realitate. Nu, nu sunt în favoarea unui control psihiatric care să preceadă admiterea unei candidaturi. Cetățenii au suficient discernământ pentru a buși impostorii.
- Mai există vreo marjă de creștere pentru George Simion sau credeți că s-a atins un plafon pentru tipul său de discurs și temele abordate de zona sa politică?
- În cele două camere, suveraniștii au 32% din mandate. Mai mult decât PRM, care a avut 20% între 2000 și 2004. În 2004, partidul lui Vadim a coborât la 13%, deși fusese în opoziție. AUR și sateliții săi – adică SOS România și POT – vor păți, probabil, la fel, mai ales că e mai probabil să se creeze noi facțiuni decât să le vedem pe Șoșoacă și Gavrilă revenind de unde au plecat. Reamintesc că ambele au intrat în politică pe listele AUR, după care s-au hotărât să fondeze noi formațiuni. E, pe de altă parte, clar că soarta extremei drepte va depinde de felul cum justiția va trata cazurile Georgescu, Potra, Peșchir, Simion etc., amestecați în tot felul de afaceri foarte dubioase.
11.641.503 alegătoriși-au exprimat preferința în turul 2 al alegerilor prezidențiale
{{text}}