Dunajska Streda, între tranziție și moftul lui Viktor Orban » Ce am întâlnit în orașul slovac de lângă granița cu Ungaria: singurul lucru care iese din tipare

Două zile în Dunajska Streda, orașul din sudul Slovaciei dominat etnic, cultural și economic de influențele maghiare de peste graniță. Comparabil ca dimensiune cu Mioveni, Făgăraș sau Blaj, orășelul permutat de-a lungul timpului între Cehoslovacia și Ungaria își dă upgrade după upgrade pentru a nu rămâne în urma vremurilor. Deocamdată, doar stadionul dăruit de Budapesta iese din tipare, restul locului depune eforturi pentru a nu rămâne încremenit în timp.

În timpul Campionatului European desfășurat în Slovacia, reporterii GSP au asistat la două partide ce au avut loc în micuța urbe ce încearcă să aspire spre progres, însă singurele indiciii în acest sens sunt cele câteva supermarketuri răsfirate pe cei 31.000 de kilometri pătrați, orașul fiind practic o comună supraestimată. Ne-am delectat în „casa” lui Viktor Orban cu Cehia U21 - Anglia U21 și Cehia U21 - Germania U21. Dincolo de regalul fotbalistic în variantă Jr., echipa Gazetei a explorat la pas localitatea, iar concluziile sunt următoarele:

Dunajska Streda: locul unde timpul lasă impresia că stă în loc

Dacă vii dinspre Bratislava și nu te-ai documentat măcar puțin despre noua destinație, așteptările ți-ar putea fi strivite la o simplă tură la pas prin centrul orașului. Dunajska Streda nu are o estetică nemaivăzută, nici un pitoresc care să-ți taie răsuflarea, iar aici n-o să te împiedici de prea multe locuri „instagramabile”.

Ești gurmand? Tripadvisor n-o să exceleze în recomandări culinare care de care mai sofisticate, mulțumește-te cu gogoșeriile care te ademenesc cu miros de langoș la tot pasul!

Arhitecural, orașul poartă încă pe umeri povara anilor de comunism, care au preschimbat aerul ușor medieval existent într-unul socialist-fad. Îmbinarea de stiluri e resimțită și astăzi, n-a fost „dreasă” în totalitate de arhitecți, deși renovările periodice și ambițiile binefăcătorilor au mai reîmprospătat vibe-ul general.

Moștenirea trecutului mai puțin îngăduitor nu poate fi ștearsă așa ușor cu bidineaua, iar tranziția spre modernitate e lentă. Vizual, blocurile vechi, șoselele imperfecte și clădirile tipice regimului care a domnit aici îți dau o senzație nu tocmai confortabilă, deși eforturile comunității de a ridica standardele sunt lăudabile.

E duminică în Dunajska Streda, iar oamenii tind să tragă spre cafenelele și gelateriile mai fancy, spre terasele decorate ademenitor. Doar că ele sunt excepții și se pierd în ambientul alterat de clădiri neîngrijite, geamuri năclăite cu mizerie, bucăți de borduri desprinse.

Internetul proiectează așteptări pe care orașul pur și simplu nu le poate „livra” astăzi. Comunitatea simte neajunsurile. Dunajska Streda nu e cel mai „happy” oraș, cum nici locuitorii săi nu sunt cei mai joviali. Bunăstarea e o iluzie, detaliu ușor de observat și în trafic, unde vetustul e cel care predomină.

Obiectivele turistice în adevăratul sens al cuvântului sunt puține. Există o biserică evanghelică și încă una romano-catolică, în fața căreia tronează un monument dedicat Revoluției Maghiare. A existat aici și o sinagogă evreiască, bombardată cu cruzime în 1945.

Castelul Galben, care găzduiește muzeul Csallokoz, e unul dintre puținele repere autentice ale comunității, un omagiu adus istoriei, culturii și tradițiilor zonei.

Simbol al maghiarilor de pretutindeni

În slovacă, „Dunajska Streda” se traduce liber în „Miercurea Dunării” sau „Târgul de pe Dunăre” Numele de miercuri reflectă tradiția de a organiza târguri săptămânale în fiecare zi de miercuri pentru comunitățile maghiare, iar referința la Dunăre este făcută pentru a simboliza proximitatea față de fluviul cu cel mai mare debit din Europa.

Primele mențiuni ale localității datează din 1256, sub numele de „Syridahel”. În Evul Mediu, orașul a fost un important centru comercial regional, benefiicind de amplasarea strategică pe insula dintre brațele Dunării. În perioada dualismului austro-ungar, Dunajska Streda a făcut parte din Regatul Ungariei Mari, dezvoltându-se ca un centru economic de anvergură, cu o populație predominant maghiară și evreiască.

Orașul a fost reintegrat în Cehoslovacia după Tratatul de la Trianon (1920), însă a revenit sub administrație maghiară în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, după Primul Arbitraj de la Viena, când Germania Nazistă și Italia Fascistă au obligat Cehoslovacia să cedeze mai multe regiuni Ungariei, printre care și zona localității Dunajska Streda.

12 kilometridespart Dunajska Streda de granița cu Ungaria/40 de kilometri sunt până la primul oraș important, Gyor

Așa se explică majoritatea maghiară din zonă: deceniile petrecute între granițele Ungariei Mari + anii din Al Doilea Război Mondial în care Ungaria, parte a Axei, a primit regiunile din sudul Slovaciei.

Comunitatea evreiască a fost complet decimată în timpul Holocaustului, iar astăzi datele demografice arată că în zonă trăiesc doar câteva zeci de evrei. Cehoslovacia, sub regim socialsit până la Revoluția de Catifea, iar Dunajska Streda a trecut, din nou, prin schimbări masive, orașul fiind puternic industrializat.

72%este procentul de maghiari din oraș, conform ultimului recensământ din 2021

După ce Slovacia și-a obținut independența, orașul a devenit un simbol al maghiarilor de pretutindeni, așa cum se întâmplă și cu Ținutul Secuiesc, Vojvodina din Serbia, alte sute de mii de maghiari fiind răspândiți și în Austria, Croația sau Ucraina.

Arhitectura reflectă stiluri tradiționale ungurești, iar limba maghiară este predominantă în viața de zi cu zi. Școlile oferă educație în limba maghiară, iar evenimentele culturale, gastronomia și tradițiile locale sunt profund ancorate în patrimoniul maghiar. Spre exemplu, la un fan-zone ad hoc și neoficial înaintea partidei Cehia U21 - Germania U21, se serveau langoși și kurtos kalacs.

3 milioanede etnici maghiari trăiesc în afara granițelor Ungariei, fiind răspândiți majoritar în statele din Europa Centrală și/sau de Est

Stadionul e cât jumătate din populația orașului! A costat 22 de milioane și e o „bijuterie”

Stadionul, în schimb, e singurul edificiu din oraș ce pare racordat rigorilor de infrastructură din zilele noastre. Viktor Orban a fost generos cu comunitatea, le-a ridicat maghiarilor care locuiesc aici o arenă la cele mai noi standarde, finalizată în 2019 și care a costat 22 de milioane de euro. Stadionul are 12.000 de locuri, jumătate din populația orașului, și se umple periodic la meciurile importante ale echipei finanțate din bani de la guvernul maghiar.

De aproape patru ani a fost nevoie pentru a transforma vechiul stadion, inaugurat în 1953, într-o facilitate sportivă ireproșabilă, la cele mai noi standarde UEFA. Lucrările au debutat în 2015 și au fost finalizate în 2019, iar rezultatele se văd astăzi, când stadionul e o gazdă nemaipomenită pentru meciurile de la Campionatul European.

Arena, care se aseamănă aproape izbitor cu cea a Petrolului - capacitate mai mică decât „Ilie Oană” - beneficiază de o cromatică atractivă, de tribune extrem de apropiate de gazon și de o acustică ideală pentru show-urile suporterilor. Stadionul arată remarcabil și în exterior, deși accesul spre parcare poate fi uneori problematic.

O academie întinsă pe 8.000 de metri pătrați, în care guvernul de la Budapesta a investit alte 15 milioane de euro, se află nu departe de stadion, condițiile oferite aici fiind, de asemenea, peste ceea ce orașul în sine poate oferi la nivel de infrastructură sportivă.

În plus, în 2023, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a participat la deschiderea academiei de fotbal de la Dunajska Streda, declarând că aceasta își propune să crească talente cu dublă cetățenie, inclusiv „maghiari” și „din regiune”.

FCSB și Rapid au jucat aici!

Pe lângă organizarea câtorva meciuri la Campionatul European U21 din această vară, Dunajska Streda este un nume familiar microbiștilor din România prin prisma unui singur fapt: FCSB a jucat contra echipei omonime în turul trei preliminar de Conference League din sezonul 2022/2023. Roș-albaștrii se impuneau la „indigo” în dublă manșă cu slovacii: 1-0, 1-0.

În turul din Slovacia, antrenați la acea vreme de Nicolae Dică, roș-albaștrii se impuneau grație unei reușite semnate de estonianul Tamm.

Totodată, aspect greu de adus aminte, chiar și de fanii giuleștenilor: Rapid a jucat aici, în urmă cu mai bine de trei decenii! În sezonul 1991/1992 de Intertoto, formația din Grant era umilită în Sudul Slovaciei, echipa locală administrându-i un eșec fără echivoc: 3-0 (13 iulie 1991). Cu o săptămână mai devreme, trupa alb-vișinie se impunea cu 1-0.

La Dunajska Streda, ca la Sfântu Gheorghe sau Miercurea Ciuc! Incidentul din 2008 rămâne în memoria colectivă

Pe lângă cele trei partide găzduite în Grupa B, Dunajska Streda va mai găzdui și un sfer de finală, cel de pe 22 iunie, dintre câștigătoarea Grupei B și locul doi din Grupa A. MOL Arena, denumire inspirată de compania petrolieră de stat maghiară, este gazda echipei DAC 1904 Dunajska Streda, echipă ce a luat „argintul” în Slovacia în 2019, 2021, 2023 și 2024, stabilindu-se drept o prezență constantă în vârful ierarhiei.

La meciurile acestora, este obișnuit ca suporterii să scandeze în limba maghiară, similar cu ceea ce se întâmplă și în România, la Sfântu Gheorghe sau Miercurea Ciuc.

Iar asta vine la pachet cu tenisuni. Pe 1 noiembrie 2008, la o partidă dintre Dunajska Streda și Slovan Bratislava, echipa fanion a Slovaciei, autoritățile slovace au mobilizat forțe speciale din cauza prezenței suporterilor lui Ferencvaros, veniți să susțină DAC și cunoscuți pentru rivalitatea istorică cu fanii lui Slovan.

Poliția a intervenit brutal în sectorul maghiarilor încă din prima repriză, lovind suporterii fără discriminare, inclusiv pe cei pașnici. Incidentul a fost perceput ca un abuz cu fundal etnic, alimentând tensiunile dintre majoritatea slovacă și comunitatea maghiară din sudul Slovaciei.