Pericolul de pe Transfăgărășan e ignorat de șoferi » GSP publică apelul unui expert în cazul motociclistului ucis de urs: „Oamenii fac un lucru profund dăunător” + „Nu există voință politică!”

Cazul tulburător al motociclistului italian ucis de urs pe Transfăgărășan a divizat din nou opinia publică din România, la aproape un an de la tragedia de pe Jepii Mici.

• Joi dimineață, pe Transfăgărășan, un motociclist italian a fost ucis de un urs. Târâtă de animal într-o râpă, victima nu a mai putut fi salvată. Ulterior, ursoaica a fost împușcată.
• O problemă recurentă în refugiile de pe Transfăgărășan, unde șoferii se aventurează să hrănească mamiferele, situația redeschide o temă delicată: sunt autoritățile depășite în privința politicilor de relocare și conștientizare publică?
• Cât la sută greșesc oamenii, care și-au făcut un obicei din a se apropia de urși pentru a le oferi mâncare sau a încerca să-i fotografieze? Totul, în rândurile de mai jos.

Într-un demers de conștientizare publică asupra riscurilor la care oamenii se expun atunci când încearcă să exploreze zonele predispuse la vizitele urșilor, publicăm mai jos opinia unui expert de mediu care abordează din mai multe unghiuri tragedia petrecută pe DN 7C, în zona Hotelului Posada - Vidraru, pe Transfăgărășan

Diana Iancu, manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice la WWF România (Fondul Mondial Pentru Natură), a explicat, într-un interviu acordat cititorilor Gazetei Sporturilor, viziunea ei cu privire la situația urșilor de pe Transfăgărășan și a măsurilor care ar trebui urgentate pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.

„Deja urșii asociază prezența omului cu hrana ușor accesibilă. Să le respectăm natura sălbatică!”

La solicitarea reporterului GSP, Diana Iancu a încercat să identifice cauzele profunde ale expansiunii teritoriale a urșilor, explicând unde greșesc oamenii:

„Din păcate, situația se repetă și este extrem de trist, e o tragedie pe care nu voiam s-o mai auzim, după ce s-a întâmplat anul trecut în Bucegi. Ne-am fi dorit să nu mai fie cazul să asistăm la asemenea evenimente tragice. Din păcate, iată că ele se repetă. Asta înseamnă că problemele persistă.

Este un lucru profund regretabil și vorbim despre un cumul de factori care au dus la producerea acestei tragedii.

Cred că este foarte bine să reținem și să ne însușim faptul că urșii sunt animale sălbatice, iar natura lor sălbatică trebuie respectată. Urșii nu trebuie hrăniți, nu trebuie fotografiați, nu trebuie să oprim să ne facem selfie-uri cu ei, nu trebuie să ne oprim la ei, ci trebuie să le respectăm natura sălbatică.

Din păcate, situația de pe Transfăgărășan e una foarte complicată, fiindcă acei urși deja au intrat în contact cu oamenii, deja acei urși asociază prezența omului cu hrana ușor accesibilă. Latura lor sălbatică este compromisă.

Ei, în acest moment, și-au pierdut frica de om, iar comportamentul lor nu mai este unul normal, caracteristic speciei. Ei vin și caută prezența omului, ceea ce este profund regretabil, pentru că ajungem să asistăm din nou la asemenea evenimente.

Oamenii nu înțeleg că o simplă oprire pentru a observa mai atent ursul este un lucru profund dăunător pe care ei îl fac și iată că toate aceste fapte conduc la asemenea evenimente cu adevărat tragice”, a punctat Diana Iancu, în dialog cu reporterul GSP.

Exemplul Băile Tușnad: „Autoritățile de acolo au pus la punct un proiect, ceea ce ar trebui să se întâmple și pe Transfăgărășan”

Expertă în conservarea speciilor sălbatice, Diana Iancu povestește cum, spre deosebire de ce se întâmplă pe Transfăgărășan, autoritățile din Băile Tușnad au gestionat eficient o situație similară. Aceasta e de părere că pasivitatea factorilor politici contribuie și ea la riscul producerii unor astfel de tragedii:

„Problema de pe Transfăgărășan e deja una complexă, pentru că avem de-a face cu urși habituați, adică obișnuiți cu prezența omului. Chiar ar fi nevoie de o concentrare a eforturilor pentru a rezolva această problemă în mod durabil.

Aș putea să vă spun că, în urmă cu patru ani, cu aceste problema se confrunta și localitatea Băile Tușnad, un oraș situat chiar în mijlocul unui coridor ecologic, astfel că prezența urșilor acolo este un fapt obișnuit. Urșii erau în permanență prezenți în oraș, oamenilor le era frică să iasă din casă, să iasă cu copiii să-i ducă la școală.

Autoritățile acestei localități au avut inspirația și determinarea de a strânge un număr de specialiști, cărora ne-am alăturat și noi, WWF România, iar împreună cu autoritățile locale și toți factorii de decizie am pus la punct un proiect pilot de conviețuire pașnică între oameni și urși, proiect al cărui rezultat se vede. La finalul proiectului, în 2024, am avut doar 14 mesaje RO-ALERT, față de 237 înainte de startul proiectului, și nu a fost nevoie de nicio intervenție a echipei de intervenție.

Toți factorii interesați s-au adunat, au discutat, au analizat situația și au luat cele mai bune măsuri în raport cu situația din teren. Același lucru ar fi trebuit să se întâmple și pe Transfăgărășan, în opinia noastră. Autoritățile ar trebui să aducă factorii interesați la aceeași masă și să pornească un proiect coerent de rezolvare a acestei probleme. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă.

Vorbeam cu primarul din Băile Tușnad, care a primit vizita unor jurnaliști străini chiar în luna mai, iar aceștia l-au întrebat despre cum s-a derulat proiectul și care sunt rezultatele.

Ceea ce a afirmat cu tristețe primarul e că deși și-a împărtășit disponibilitatea de a împărți din această experiență omologilor dumnealui, nimeni nu a fost interesat, nimeni nu a venit să-l întrebe: «Cum ați reușit? Cum am putea și noi să facem? Hai să facem un schimb de experiențe».

Ce denotă lucrul acesta? Că nu există voință politică la mijloc, iar asta e cel mai trist, din păcate!”, a concluzionat Diana Iancu.

O mare parte a oamenilor conștientizează! Există oameni care aleargă pe munte, iar toți acești oameni sunt educați, știu cum să se comporte în prezența ursului și sunt pregătiți în eventualitatea unei întâlniri. Știu să-și semnalizeze din timp prezența, pentru că, practic, ursul evită omul, în mod normal.



În cazul în care noi avem un comportament total nepotrivit, se întâmplă astfel de tragedii, din păcate. Fără sprijinul autorităților, e foarte greu să facem ceva!



Până la urmă, există acele panouri de semnalizare și avertizare, care anunță că nu este bine să hrănești ursul, să-l fotografieze și că, eventual, vei primi o amendă. Dacă măcar o amendă ar fi fost aplicată, poate că oamenii n-ar mai fi fost la fel de nonșalanți și dornici să-și facă o fotografie cu orice risc și să ajungă să aibă asemenea comportamente, care duc la niște tragedii greu de dus.

- Diana Iancu, manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice la WWF România

Opinia fostului arbitru Mugurel Drăgănescu, de profesie inginer silvic și președinte executiv al Asociației Generale a Vânătorilor, pe tema urșilor agresivi din România. GSP l-a intervievat anul trecut.

Motociclistul italian ucis încerca să fotografieze ursul de aproape

Turistul italian ucis de o ursoaică a încercat să hrănească masivul animal din palmă, apoi a fost atacat brutal și nu a mai reușit să scape cu viață.

Italianul ucis de urs pe Transfăgărășan a fotografiat animalul chiar și în momentul în care îl ataca! Polițiștii au descoperit în telefonul motociclistului italian mai multe fotografii care arată că victima s-a apropiat nepermis de mult de urși, notează Libertatea.

„El s-a dat jos de pe motocicletă şi a oferit mâncare ursului. S-a găsit şi telefonul turistului italian în care sunt nişte poze premergătoare atacului. Cu ursul care se apropia, se apropia. Cu poze, prim-planuri”, a afirmat Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş, conform sursei citate.