În anul fiscal 2024, CSA Steaua București a ieșit în pierdere cu 59,8 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 11,8 milioane de euro!
Nu doar că nu putem vorbi despre profit în cazul clubului finanțat de Ministerul Apărării, ci dimpotrivă – despre o gaură colosală produsă bugetului de stat.
CSA Steaua București, bilanț șocant pe 2024: pierdere de 11,8 milioane de euro!
Datele financiare depuse de Clubul Armatei relevă o pierdere uriașă în anul fiscal 2024, de 59.877.600 de lei, echivalentul a 11,81 milioane de euro la cursul actual. În anul fiscal 2023, perioada 1 ianuarie - 31 decembrie, pierderea fusese mai degrabă controlată, de 7.747.909 lei (1.528.549 euro).
De unde diferența? Cheltuielile au fost similare în ultimii doi ani, 139 milioane de lei în 2023 versus 154 în 2024, numai că veniturile produse anul trecut, 94 milioane de lei, au fost mult sub cele din 2023 (131 milioane), când Ministerul a pompat mult mai mulți bani.
Încasări infime din sponsorizări și publicitate: 271.000 de euro în întreg anul 2024
Dintre cele 94,19 milioane de lei intrate în conturile clubului în 2024, 84,39 (16,6 milioane de euro) au venit de la bugetul de stat. În 2023, din fondurile publice au venit 122,4 milioane de lei, undeva la 24,15 milioane de euro!
Steaua a mai produs 1,44 milioane de lei din biletele la evenimentele sportive, 319.036 lei din drepturile de difuzare ale meciurilor disputate de echipele clubului și doar 1,37 milioane de lei (271.000 de euro) din sponsorizări și publicitate, în condițiile în care reprezentanții clubului, printre care juristul Florin Talpan, vorbesc constant despre cum Steaua ar fi în continuare „cel mai important brand sportiv din România”.
Sumele injectate clubului prin intermediul parteneriatelor private sunt infime în comparație cu cele produse de echipele fruntașe din România. FCSB a raportat venituri de 2,5 milioane de euro din venituri și publicitate, iar FC Bacău, echipă care anul trecut a jucat în Liga 3, a primit 1,95 milioane de euro din astfel de surse.
Peste 10 milioane de euro pentru personal și (unii) sportivi
O bună parte dintre banii cheltuiți de club au fost destinați „beneficiilor pentru angajați”: salarii, bonusuri, contribuții sociale etc.
Este vorba despre 10,5 milioane de euro (53.373.605 lei) în 2024, în scădere față de 2023 (90.899.969 lei, 17,9 milioane de euro). Au crescut în schimb sumele din dreptul „altor cheltuieli de exploatare”, de la 32,1 la 79,5 milioane de lei, ceea ce poate sugera că o parte dintre costurile cu personalul au fost reîncadrate la această categorie.
Datoriile la 31 decembrie 2024
La final de 2024, CSA Steaua înregistra datorii pe termen scurt (de plătit în maximum 12 luni de la data bilanțului) în valoare de 9,74 milioane de lei (1,92 milioane de euro). Peste două milioane de lei erau față de angajați, aproape 3 milioane de lei față de autoritățile fiscale. În dreptul datoriilor pe termen lung, zero.
1,04 miliarde de lei,~ 205 milioane de euro, valorau imobilizările corporale ale clubului la 31 decembrie 2024. Adică tot ce înseamnă bunuri fizice precum clădiri, terenuri, echipamente, utilaje, mobilier, alte active fixe
Rezultatul? La majoritatea sporturilor de echipă au fost la pământ!
Cheltuielile uriașe din 2024 nu au asigurat nici performanță sportivă. Multe dintre secțiile clubului au înregistrat rezultate sub așteptări:
Echipa de handbal masculin a Stelei a retrogradat, locul 13 din 14, cu doar 5 victorii în 26 de meciuri;
Echipa de baschet masculin a încheiat sezonul 2024/2025 pe locul 12;
Echipa de volei masculin a încheiat campionatul pe locul 6 din 11 (12 victorii, 8 înfrângeri);
Echipa de rugby a ocupat locul 3 din 6 în liga națională;
Echipa de hochei masculin a încheiat campionatul național pe locul 3 din 6;
Printre excepții?
Echipa de polo masculin a ieșit vicecampioană în sezonul 2024/2025, învinsă de CSM Oradea în finala campionatului, la loviturile de departajare;
Echipa de fotbal masculin a încheiat sezonul de Liga 2 pe locul 2, dar forma de organizare nu i-a permis să promoveze, deși a câștigat acest drept pe teren.
Steaua București a trimis cei mai mulți sportivi români la Jocurile Olimpice de Vară din 2024, 42 la număr. Dintre aceștia, 7 au contribuit la cucerirea de medalii: Ana Maria Bărbosu la gimnastică (sol), Simona Radiș, Ioana Vrînceanu, Adriana Adam, Magdalena Rusu, Andrei Cornea și Gianina van Groningen în diferite probe de canotaj. Simona Radiș și Ioana Vrînceanu au făcut parte chiar din două echipaje medaliate la Paris.
34 de milioane de euro pentru Steaua în 2025
În primăvară, libertatea.ro dezvăluia că Ministerul Apărării a alocat în 2025 un buget de 34 de milioane de euro pentru CSA Steaua. Dintre acestea, aproximativ două milioane de euro (10 milioane de lei) au fost destinate secției de fotbal (seniorii din Liga 2 + formațiile de juniori).
„Valoarea bugetului nu este exactă, deoarece nu putem estima numărul exact de meciuri, cantonamente sau prețurile cerute de locațiile de cazare”, susținea clubul.
Daniel Oprița: „Vorbim numai de banii publici din fotbal!”
În urmă cu doar câteva zile, Daniel Oprița, antrenorul echipei mari de fotbal a Stelei, a răbufnit pe subiectul banilor publici în sport, declarându-se deranjat de atenția acordată Stelei pe acest subiect.
Oprița consideră că aceste dezbateri ar fi doar un pretext pentru blocarea echipei lui în liga a doua. Aparținând de un club de drept public, echipa de fotbal a Stelei nu poate participa în Superliga de fotbal, indiferent de locul pe care-l ocupă pe plan sportiv.
Problema e că vorbim numai de fotbal. Înseamnă că cineva are ceva cu fotbalul! Văd că nu deranjează pe nimeni că se cheltuiesc bani publici și la Rapid la rugby, și la Dinamo la rugby, la handbal... Acolo de ce se poate? Tot bani publici sunt, văd că îi deranjează că se dă de la noi din buzunar, dar și acolo tot din buzunar [vin].
N-am văzut să vorbească cineva... la noi e puțin, vă spun eu. «Bătaia» e în altă parte, nu că se cheltuiesc bani publici la noi. «Bătaia» e că nu trebuie să vină Steaua în prima ligă, ce să mai... să vorbim lucrurile clare, cum sunt.
- Daniel Oprița
{{text}}