Rusul Andrey Rublev (27 de ani, numărul 11 ATP), calificat în „optimile” Masters-ului 1000 de la Toronto, și-a spus părerea despre rapiditatea, respectiv lentoarea suprafețelor și ce fel de tenis îi place. El nu a ezitat să aleagă a doua variantă și a explicat de ce.
Dezbaterea legată de terenuri rapide versus terenuri lente revine periodic în tenisul mondial. Multă lume, inclusiv între foști jucători, spectatori, analiști, remarcă încetinirea terenurilor de peste tot, ceea ce a dus la o omogenizarea a suprafețelor.
Totul pornește de la avansul tehnologic, condiția fizică și forța superioară a jucătorilor față de acum 10-20 de ani. Pentru a contracara aceste aspecte, o variantă este cea a mingilor lente, a suprafețelor neutre.
În turneul de categorie Masters 1000 de la Toronto însă, se vede extrema la capătul celălalt al spectrului: covorul albastru pe care se joacă este dintre cele mai iuți.
Andrey Rublev, finalistul ediției trecute, când a fost învins pe australianul Alexey Popyrin, a fost atras în această discuție în platoul Tennis Channel, unde intervievatorul și-a expus punctul de vedere, unul în favoarea terenurilor rapide.
Andrey Rublev: „Pe terenuri lente vezi mai clar tactica”
„Îmi plac suprafețele mai rapide, deoarece uneori, când terenurile sunt toate la fel, vezi schimburi lungi în care jucătorii caută deschideri similare. Există o strategie, desigur, deoarece tu ești pe linia din spate, dar mi se pare că pe terenuri mai rapide vezi un pic mai multă varietate. Poți vedea poate un pic de serviciu-voleu, un pic de tenis de atac, mixat cu, desigur, loviturile puternice de pe fundul terenului”, a fost opinia moderatorului.
Fostul număr 5 mondial a venit imediat cu propria viziune. „Pentru mine este exact opusul. Ca spectator, îmi place mai mult tenisul de pe suprafețele mai lente. Și la Wimbledon, se presupune că ar trebui să fie iarbă rapidă, dar ai mult mai multe schimburi acolo”, și-a susținut el cauza.
„Și te bucuri să vezi cum jucătorii ajung în acele puncte și în acele momente în care se apără, cum joacă, cum gândesc unde să pună mingea și apoi cel care încearcă să dicteaze... iar pe terenuri lente vezi mai clar aceste lucruri, condiția fizică, tactica, viteza, cum accelerează, cum își mișcă picioarele...”, a continuat Rublev.
Apoi a dat un exemplu chiar din turneul de la Toronto, cel dintre Daniil Medvedev și Alexey Popyrin, din turul secund, câștigat de australian cu 5-7, 6-4, 6-4 în două ore și 32 de minute.
Alexey Popyrin la serviciu la Toronto Foto: Imago Images„Mă uitam la meciul dintre Daniil și Alexey. Și nu știu, era numai bum, bum, bum. Chiar și în condițiile în care Daniil este acest tip de jucător cu care în mod normal joci o mulțime de puncte lungi... În schimb, au fost o mulțime de serviciu, serviciu, te uiți 10 minute și vezi poate unul sau două schimburi. Restul este o serviciu-greșeală sau serviciu-retur-greșeală”, și-a încheiat Rublev argumentația.
{{text}}