Excepția de la regulă

Deși a fost lider o singură zi, întrucât Craiova a bătut duminică Sibiul și a preluat șefia Superligii, UTA poate fi socotită revelația începutului de stagiune.

Nu doar pentru că a adunat 11 puncte din 5 meciuri, trei victorii și două egaluri. În special pentru condițiile în care a reușit asta, unele mai degrabă vitrege dacă ținem cont, și trebuie, că așa-zisa Bătrână Doamnă (sună frumos, dar mai e adevărat?) a adus în pauza de vară nu mai puțin de 16 jucători!

Niciunul însă pe bani, exclusiv achiziții gratuite ori împrumuturi. Ca atare, în partida cu Farul, câștigată sâmbătă cu 2-1 la capătul unei confruntări spectaculoase, UTA a folosit 8 fotbaliști abia veniți: Țuțu, Pospelov, Padula, Ov. Popescu, A. Roman, Abdallah, Alomerovic și L. Vlăsceanu.

Jumătate noi, aproape de neimaginat că poate fi omogenizată o echipă atât de repede! Că-i capabil un antrenor, el însuși instalat de curând, să-i determine pe jucători să interpreteze bine aceeași partitură. Să nu cânte fals, ba și să impresioneze.

Știu, e devreme ca să tragem concluzii. Campionatul abia a pornit și se vor mai întâmpla atâtea. UTA a luat un start vijelios în raport cu antecedentele și veleitățile ei, dar la fel de ușor există riscul să piardă ritmul și poziția fruntașă din clasament.

Ceea ce nu scade însă din meritele lui Adrian Mihalcea, tehnicianul care i-a dat consistență și curaj formației arădene, cel căruia îi dedic aceste câteva rânduri. Îndemnat fiind și de ce a declarat el la finalul confruntării cu Farul.

Fost jucător cunoscut, campion cu Dinamo în 2000 și cu 16 prezențe ca "tricolor", dar nu de top, Mihalcea s-a apucat de antrenorat în orașul său natal, la Slobozia.

Până să ajungă la al treilea mandat și s-o promoveze pe Unirea în primul eșalon în 2024, ba și s-o țină acolo, deși a jucat toate meciurile de acasă la Clinceni, practic fără galerie, Mihalcea a tras din greu.

A lucrat la Berceni și la Călărași, la Mioveni și la Târgoviște. Cum se spune, la munca de jos. Nu l-au ocolit nici eșecurile, nici umilințele, fiind concediat de Dinamo, echipa sa de suflet, după numai 7 meciuri în 2020!

În ciuda faptului că înainte fusese secundul lui Contra la națională. Obstacolele nu l-au dezarmat, l-au întărit. L-au învățat să fie modest și receptiv, să înțeleagă că în fotbal bucuriile sunt trecătoare.

Și că, dincolo de ele, trebuie să rămâi cu picioarele pe pământ, lucid, realist. Iată de ce îndrăznesc să afirm că, la 49 de ani, Adrian Mihalcea trebuie socotit un antrenor cu viitor.

Îl recomandă, între altele, sinceritatea lui. Etalată și la finalul meciului cu Farul, când nu s-a abținut să declare că "După aspectul jocului, un rezultat de egalitate ar fi fost mult mai OK. Sunt corect cu ce-am văzut. Ei au avut ocazii mari în final, ne-au dominat". Surprinzător și rar întâlnit, se cuvine să consemnăm.

Într-o lume a balonului rotund în care fiecare își apără cu dinții imaginea și poziția, interesele proprii, adesea împotriva evidenței și a bunului-simț, Mihalcea pare excepția de la regulă prin fair-play. Pare ori chiar e.

În rest, fotbalul nostru nu-i o treabă simplă, ci complicată. Ca, de altfel, întreaga societate românească de astăzi.