Nouă atleți vor reprezenta România la Campionatele Mondiale de la Tokyo (13-21 septembrie), printre aceștia aflându-se Alina Rotaru Kottmann (32 de ani), medaliată cu bronz mondial în 2023 la săritura în lungime, și Andrei Rareș Toader (27 de ani), campion european în sală la aruncarea greutății. Ei au fost prezentați în cadrul unei eveniment în care Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a sărbătorit 65 de ani de la prima medalie olimpică de aur a atletismului românesc, cucerită de Iolanda Balaș în 1960.
România va fi reprezentată la ediția din acest an a Campionatelor Mondiale de Atletism de nouă sportivi, șase la feminin și trei la masculin.
Andrea Miklos (400 m), Alina Rotaru Kottmann (săritura în lungime), Diana Ana Maria Ion (triplusalt), Andreea Elena Taloș (triplusalt), Bianca Florentina Ghelber (aruncarea ciocanului), Stella Rutto (3000 m obstacole), Mihai Sorin Dringo (400 m), Andrei Rareș Toader (aruncarea greutății) și Alin Alexandru Firfirică (aruncarea discului) sunt „tricolorii” care vor participa la CM de la Tokyo între 13 și 21 septembrie.
Delegația României, care mai cuprinde cinci antrenori, un medic și un maseur, pleacă spre Japonia marți dimineața.
Luni, atleții au participat la un eveniment în cadrul căruia Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a sărbătorit 65 de ani de la prima medalie olimpică de aur a atletismului românesc, cucerită la săritura în înălțime de Iolanda Balaș, la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960.
„Sărbătorim un moment unic, 65 de ani de la primul aur olimpic al atletismului românesc, cucerit de Iolanda Balaș. Ea a arătat lumii că România poate fi mare prin sport. Flacăra pe care ea a aprins-o atunci nu s-a stins niciodată. Pentru mine, ca ultima campioană olimpică a atletismului românesc, acest moment este emoționant. Dar este și apăsător, pentru că de la Beijing 2008, de 17 ani, nicio altă medalie olimpică de aur nu a mai ajuns în vitrina atletismului românesc.
A trecut prea mult timp și nu îmi doresc să rămân eu ultima. Vreau să vină ziua când un alt sportiv va ridica tricolorul și să pot spune că, iată, ștafeta a mers mai departe. Și eu cred cu toată inima că acea zi va veni”, a spus Constantina Diță, președinta Federației Române de Atletism (FRA), citată de Agerpres.
Iolanda Balaș este una dintre cele mai mari atlete ale României, ea cucerind prima medalie olimpică de aur din istoria atletismului românesc, în proba de săritură în înălțime, pe 8 septembrie 1960, la Jocurile Olimpice de la Roma. Săritura care a dus-o pe prima treaptă a podiumului a măsurat 1,85 m.
La Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, Iolanda Balaș și-a apărat titlul olimpic, cu o săritură de 1,90 m.
Palmaresul Iolandei Balaș mai include două medalii europene de aur și una de argint. Atleta din România a reușit 150 de victorii în concursuri timp de 11 ani, între 1956 și 1967, performanță menționată și în cartea recordurilor. A stabilit 14 recorduri mondiale, pornind de la 1,75 m și ajungând la 1,91 m.
Ne aflăm împreună pentru a omagia un campion de legendă, un om care a făcut istorie pentru România și care a impus un standard în atletismul românesc, în sportul din țara noastră. Iolanda Balaș este o personalitate imensă a mișcării olimpice din România, o deschizătoare de drumuri pentru atletism. Prin curaj, talentul uriaș și perseverență a arătat lumii că România poate urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la Jocurile Olimpice și la Campionatele Mondiale – Mihai Covaliu, președinte COSR
Obiectivele sunt legate de prezența în finală
Campioana olimpică de la Beijing a revenit apoi în prezent: „Plecăm marți la Campionatele Mondiale de atletism, iar această sărbătoare ocazionată de împlinirea a 65 de ani de la prima medalie olimpică de aur a atletismului românesc, cucerită de Iolanda Balaș, le dă curaj sportivilor noștri. Obiectivul nostru la Tokyo este ca toți să se califice în finale, dar sperăm și la o medalie”, a spus Constantina Diță, președinta FRA, citată de Agerpres.
Ea a adăugat: „Eu spun că atletismul românesc are viitor, juniorii au demonstrat, dar trebuie să avem grijă de acești sportivi, pentru că fără ajutorul federației și fără infrastructură nu vom mai avea medalii de aur la Jocurile Olimpice. Este foarte greu, dar nu voi renunța. Visurile sportivilor trebuie îndeplinite, așa cum și eu mi l-am îndeplinit pe acela de a ajunge la marile competiții.
De aceea, chiar dacă atletismul românesc trece printr-o perioadă foarte grea, eu sper că vom primi și noi buget, pentru că sportivii au nevoie de susținere. Nu vreau să rămân ultima campioană olimpică a atletismului românesc. Sper ca la următoarele ediții România să cucerească medalii și, de ce nu, chiar de aur”.
La Campionatele Mondiale de la Tokyo, forul internațional oferă și premii în bani, astfel că o medalie de aur vine cu 70.000 de dolari, una de argint cu 35.000 de dolari și una de bronz cu 22.000 de dolari. Recompensele în bani continuă până la locul al optulea.
„Plecăm la Campionatele Mondiale de la Tokyo și, uitându-ne la medaliile Iolandei Balaș, ne-a crescut un pic adrenalina. Faptul că sunt campion european nu știu dacă mă obligă la locul unu și la Mondiale, dar cu siguranță mă obligă să mă autodepășesc”, a spus Andrei Rareș Toader, citat de Agerpres.
Ultima medalie mondială pentru România a fost cucerită de Alina Rotaru Kottmann în 2023, în proba de săritură în lungime, la Budapesta, unde aceasta a fost pe poziția a treia.
{{text}}