Sporturi   •   Atletism   •   TOKYO

Campionatele Mondiale de Atletism încep sâmbătă pentru a treia oară în Japonia! » Câte medalii a obținut România la precedentele două ediții

Nicoleta Grasu, la Campionatele Mondiale de Atletism din 2007/Foto: Imago Images

Articol de David Istrate   —  vineri, 12 septembrie 2025

Japonia va fi gazda Campionatelor Mondiale de Atletism pentru a 3-a oară în istorie, după edițiile din 1991 (Tokyo) și 2007 (Osaka), competiția fiind transmisă în România de Eurosport. La precedentele două competiții organizate în Japonia, echipa României a obținut 3 medalii, una de argint și două de bronz.

În perioada 13-21 septembrie, Tokyo va fi gazda Campionatelor Mondiale de Atletism, unde România a trimis o delegație formată din nouă sportivi:

  • Andrea Miklos (sprinter 400 m),
  • Alina Rotaru Kottman (săritura în lungime),
  • Diana Ana Maria Ion (triplusalt),
  • Andreea Elena Taloș (triplusalt),
  • Bianca Florentina Ghelber (aruncarea ciocanului),
  • Stella Rutto (3000 m obstacole),
  • Mihai Sorin Dringo (400 m),
  • Andrei Rareș Toader (aruncarea greutății)
  • Alin Alexandru Firfirică (aruncarea discului).

De-a lungul deceniilor, în Japonia s-au mai organizat două ediții ale Campionatelor Mondiale de Atletism: 1991, Tokyo și 2007, Osaka. Sportivii României s-au întors cu 3 medalii de la aceste competiții: Ella Kovacs (bronz la 800 m, 1991), Ionela Năstase (argint la heptatlon, 1991) și Nicoleta Grasu (bronz la aruncarea discului, 2007).


Ella Kovacs, bronz la 800 m, după o finală incredibilă la Tokyo și o căzătură la linia de finiș

În cele ce urmează, vom face o scurtă trecere în revistă a performanțelor realizate de atletele din România în Japonia.

În 1991, la Tokyo, ediția Campionatelor Mondiale de Atletism s-a desfășurat în perioada 23 august – 1 septembrie, pe Stadionul Olimpic, și a fost deschisă de Împăratul Akihito. A fost o competiție care va rămâne în istorie pentru lupta remarcabilă dintre Mike Powell și Carl Lewis la săritura în lungime.

Născută în 11 decembrie 1964, în Luduș, Ella Kovacs venea la Campionatele Mondiale de Atletism din 1991 cu o medalie de aur obținută 6 ani mai devreme, în Atena, Grecia, la Campionatele Europene de Atletism în sală și cu o medalie de bronz câștigată cu câteva luni înainte, la Campionatele Mondiale de Atletism în sală din Sevilla, Spania.


Pe lângă Kovacs, au mai participat în calificări Mitica Constantin și Tudorița Chidu, însă atleta din Luduș a fost singura care a obținut accesul în semifinale, după ce și-a câștigat seria, cu un timp de 2:01,06 la 800 de metri.

În semifinale, Kovacs a parcurs distanța în 2:00,13, făcând parte dintr-o serie mai slabă, care o includea și pe sovietica Liliya Nurutdinova. În 26 august 1991, pe Stadionul Olimpic din Tokyo, s-a desfășurat finala probei de 800 m.

Kovacs a intrat rapid în plutonul care a condus cursa și, în a doua tură de stadion, ea se afla în lupta pentru locul 3. Pe final, românca a atacat sportivele de pe locurile 1 și 2, însă același lucru l-a făcut și Maria Mutola din Mozambic.

Kovacs a rezistat și a obținut bronzul, chiar dacă a căzut la linia de finiș, rămânând întinsă pe pista stadionului. Ea a scos un timp de 1:57,58, fiind întrecută de cubaneza Ana Fidelia Quirot (1:57,55) și de sovietica Liliya Nurutdinova (1:57,50), care a luat aurul.

Ella Kovacs, omagiată în orașul natal pentru performanțele obținute în sport

În 1992, Kovacs a luat din nou aurul la Campionatele Europene de Atletism în sală din Genoa, Italia și s-a clasat pe poziția a 6-a la Jocurile Olimpice din Barcelona, Spania. Un an mai târziu, la Campionatele Mondiale din Stuttgart, Germania, atleta de 29 de ani a obținut încă o dată bronzul și, în 1994, a luat argintul la Campionatele Europene de Atletism în sală din Paris, Franța.

Ella Kovacs a fost numită Maestră Emerită a Sportului și a fost decorată de Guvernul României iar, la finalul anului 2024, autoritățile locale din Luduș au anunțat că sala de sport din oraș îi va purta numele, în semn de recunoaștere a performanțelor sportive și a contribuției aduse de aceasta sportului românesc.

Liliya Nurutdinova, medaliata cu aur de la 800 de m, a mai cucerit 2 medalii olimpice la Barcelona, după care, în 1993, a fost depistată pozitiv cu stanozolol, un steroid anabolizant,  și a fost descalificată de la Mondiale. Ea a primit o suspendare de 4 ani și a decis să se retragă.

În schimb, cubaneza Ana Fidelia Quirot a luat bronz în 1992, la JO din Barcelona, argint în 1996, la JO din Atlanta și, în 1995 și 1997, a devenit dublă campioană mondială la 800 m.

Ella Kovacs, la Campionatele Mondiale de Atletism din 1991/Foto: Imago Images

Liliana Năstase, mai bună la probele de alergat, a luat medalia de argint la heptatlon

Tot în 1991, la Tokyo, Liliana Năstase a cucerit medalia de argint la heptatlon, cu un total de 6493 puncte. Ea a fost întrecută de nemțoaica Sabine Braun (6672 de puncte) și a depășit-o pe sovietica Irina Belova (6448 puncte).

Înainte de Campionatele Mondiale de Atletism, sportiva născută în 1 august 1962, în Vânju Mare, Mehedinți, luase o medalie de aur și una de argint la Jocurile Universitare. La Tokyo, Năstase a fost mai bună decât Braun la probele de alergat, însă a fost depășită la celelalte 4 probe.

Iată care au fost rezultatele româncei:

  • 13,02 la 100 m garduri (1121 puncte)

  • 1,76 la săritura în înălțime (928 puncte)

  • 13,52 la aruncarea greutății (762 puncte)

  • 23,98 la 200 m (983 puncte)

  • 6,54 la săritura în lungime (1020 puncte)

  • 43,58 la aruncarea prăjinei (736 puncte)

  • 2:11,48 la 800 m (943 puncte)

Un an mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Barcelona, Năstase a scos un punctaj și mai bun, 6619 puncte, însă Braun, care a cucerit medalia de bronz, a depășit-o cu 30 de puncte (6649 puncte).

Liliana Năstase, alături de Sabine Braun la CM de Atletism din 1991/Foto: Imago Images

Palmaresul româncei mai cuprinde un aur în 1992, la Genoa, Italia, la Campionatele Europene de Atletism în sală (pentatlon) și un aur în 1993, la Toronto, Canada, la Campionatele Mondiale de Atletism în sală (pentatlon).

După retragerea din activitate, Năstase a devenit antrenoare și a pregătit-o pe Ionela Târlea. La fel ca în cazul lui Kovacs, și atleta din Mehedinți a fost decorată pentru activitatea ei sportivă.

Braun, rivala ei, a mai cucerit numeroase medalii la Mondiale și Europene, în timp ce Belova a avut și ea probleme cu dopajul și a fost suspendată pentru o perioadă de 4 ani, reușind să revină în 1998 și să câștige un argint european și unul mondial la competițiile din sală.

Nicoleta Grasu, bronz la aruncarea discului » Medalia a venit 2 ani mai târziu

După o pauză de 16 ani, atletismul s-a întors în Japonia și, în perioada 24 august – 2 septembrie 2007, Osaka a găzduit Campionatele Mondiale de Atletism, deschise tot de Împăratul Akihito.

Singura medalie a României la această ediție a fost cucerită de legendara Nicoleta Grasu, născută în 11 septembrie 1971, în Secuieni, Neamț. Ea avea deja 2 medalii la Campionatele Mondiale și 2 medalii la Campionatele Europene, astfel că mergea în Japonia ca unul din numele grele ale acestei discipline.

În calificările pentru aruncarea discului desfășurate în 27 august 2007, Grasu a aruncat 64,26 metri, aceasta fiind a doua cea mai bună aruncare a concursului. Însă, în finală, românca a fost depășită de nemțoaica Franka Dietzsch (66,61 metri), de rusoaica Darya Pischalnikova și de cubaneza Yarelis Barrios (63,90 metri).

În schimb, Grasu era pe locul 4. Pe parcursul următorilor ani s-a aflat că Pischalnikova manipulase niște probe, ea fiind descalificată pentru dopaj. Prin urmare, Barrios a urcat pe locul al 2-lea, românca pe locul al 3-lea și, în 2009, la 2 ani după concursul din Japonia, Grasu a primit medalia de bronz.

Nicoleta Grasu, la CM de Atletism din 2007/Foto: Imago Images

Nicoleta Grasu a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice

De-a lungul carierei sale, Nicoleta Grasu a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice: 1992 (Barcelona), 1996 (Atlanta), 2000 (Sydney), 2004 (Atena), 2008 (Beijing) și 2012 (Londra). Cea mai bună performanță a aruncătoarei cu discul s-a consemnat în capitala Greciei, când a terminat finala pe locul 5.

În palmaresul lui Grasu se află o medalie de argint (2001 – Edmonton, Canada) și 2 de bronz (1999 – Sevilla, Spania; 2009 – Berlin, Germania) la Campionatele Mondiale și una de argint (2010 – Barcelona, Spania) și 2 de bronz (1998 – Budapesta, Ungaria; 2006 – Goteborg, Suedia) la Campionatele Europene.

Participarea Nicoletei Grasu la Campionatele Mondiale din Tokyo a venit la 3 ani după nașterea lui Ștefan, băiatul rezultat din căsnicia cu atletul Costel Grasu. În prezent, Ștefan este baschetbalist la CS Dinamo București și membru de bază al naționalei României.

Franka Dietzsch, medaliata cu aur de la Tokyo, mai avea 2 titluri mondiale cucerite în 1999 și 2005 și 2 medalii europene, una de aur și una de argint. În schimb, cariera lui Yarelis Barrios a explodat după acest moment, cubaneza obținând încă un argint și 2 medalii de bronz la Mondiale și un loc 3 la Jocurile Olimpice din Londra.

Interesant este că Barrios a luat argint la Jocurile Olimpice din Beijing (2008), însă a fost descalificată mai târziu din cauza dopajului. Sportiva reușise, însă, să își vândă medalia pe o sumă de aproximativ 11.000 de dolari.

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.