O specialistă în sănătate cu 16 ani de experiență: „Nu mai visați la alimente sau diete-minune. Acesta e secretul unei vieți împlinite”

EPISODUL 48. Invitata de astăzi a emisiunii Health Talks by GSP este Beatrice Olaru, health coach, care vorbește despre cum putem adopta un stil de viață sănătos într-un mod simplu și sustenabil, explică de ce nu e bine să renunțăm la carbohidrați și de ce consecvența e mai importantă decât motivația de moment

• Această emisiune NU oferă sfaturi medicale de orice fel, ci doar prezintă experiența de viață și felul in care văd lucrurile invitații.

- Beatrice, cum a început parcursul tău în sport și cum te-ai gândit să faci din asta un stil de viață?

- Am început de mică, așa cum încep, de obicei, lucrurile astea. De copil am jucat handbal în orașul natal, în Botoșani. Și atunci când faci sport de performanță, eu cred că lucrul ăsta rămâne în tine. După ce am terminat liceul, am simțit nevoia să închid capitolul, pentru că am suferit nişte accidentări și îmi dădeam seama că nu aș putea duce lucrurile la nivelul pe care mi l-aș fi dorit. Așa că am studiat jurnalism și științele comunicării, dar simțeam că îmi lipsește ceva. Și m-am întors la sport, dar sub altă formă: am început să studiez, să merg la cursuri, să mă specializez și m-am întors la sport ca antrenor de fitness.

- Cât timp ai luat pauză între momentul în care ai renunțat la handbal și cel în care ai revenit la sală?

- Cred că au fost doi ani. Țin minte că eram la Iași, cu sesiuni, cu examene, cu învățat, și căutam foarte des pe internet săli de fitness. Simțeam nevoia să fac mișcare, îmi lipsea. Și imediat ce am intrat într-o sală de fitness, mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac.

- Atunci nu prea erau așa multe săli de fitness ca acum, nu?

- E adevărat. Era un domeniu la început de drum în România. Mulți îl priveau ca pe un moft. Dar, odată cu trecerea timpului, mă bucur că ne-am dat seama că este, de fapt, despre sănătate, despre grija față de noi și despre cât de bine vrem să trăim pe termen lung. Și oamenii încep, din ce în ce mai mult, să facă sport, să facă mișcare.

Beatrice Olaru: „Sportul e temelia mea ca om”

- Cum te-a ajutat handbalul și faptul că ai făcut un sport de echipă în meseria ta de health coach?

- Enorm. Mereu am spus asta. Mi se pare că anii aceia de handbal de performanță sunt temelia mea ca om, ca sportiv și ca profesionist. Mi-au dat un fundament sănătos în toate ariile vieții. Iar când pleci din sportul de performanță, mai ales dintr-un sport de echipă, clar te ajută în viața profesională: înveți că nu e doar despre tine, înveți să te adaptezi, să lucrezi în echipă, să fii atent la oamenii din jur ca să-i poți ajuta. Am învățat răbdarea, perseverența, să nu renunț. Și asta încerc să transmit, pentru că atunci când lucrezi cu un om unu la unu și mergi mână în mână cu el într-un proces spre un stil de viață sănătos, trebuie să fii și un pic psiholog. Pentru că uneori corpul mai duce, dar psihicul nu. Atunci tu, ca antrenor, trebuie să știi să-l scoți din acea zonă, să-l ridici la următoarea treaptă. Și pe mine experiența din sport mă ajută enorm.

- Îți mai amintești momentul în care ai zis că vrei să devii instructor de fitness?

- Da, foarte clar. După ce am terminat facultatea, am intrat într-o sală de fitness. Aveau un anunț pentru antrenori de grup fitness. M-am dus la interviu și le-am spus că nu am predat niciodată, dar sunt fostă sportivă de performanță și îmi doresc să fac asta. Ei au decis să mă angajeze la recepție și, în paralel, m-au trimis la cursuri de formare. Când am predat prima clasă de grup, am simțit imediat că asta vreau să fac. Apoi am căutat toate cursurile și specializările disponibile și m-am dus la toate, pentru că îmi doream să fiu bine pregătită.

- Practic, ți-ai găsit „ikigai”-ul, adică sensul vieții tale, prin fitness.

- Da, exact. Și e mare lucru, pentru că am avut mulți ani în care programul meu de muncă era de luni până luni, de dimineață până seara, dar nu am simțit niciodată că e un efort. Era mereu dorința aceea de a evolua, și cred că asta vine din faptul că îți place ceea ce faci și nu simți că muncești.

Beatrice Olaru: „Nutriția și sportul ar trebui introduse încă din grădiniță”

- Acum câți ani s-a întâmplat acest lucru?

- Nici nu mai știu exact… să fie vreo 16 ani.

- Și în acești 16 ani viața ta s-a schimbat: au apărut copiii, dar pasiunea pentru fitness a rămas la fel?

- Tot acolo sunt, da. E clar că fiecare perioadă a vieții te duce în alte direcții și, de când au apărut copiii, energia și focusul meu sunt mai mult acolo. Dar nu am încetat să hrănesc partea profesională, pentru că pe mine asta mă împlinește. Atunci când e pasiune, ai nevoie să faci lucrul ăsta ca să te simți vie. În paralel, am mai făcut un curs de nutriție, am devenit tehnician nutriționist ca să-mi pot ajuta clienții și în zona de alimentație. Am niște programe frumoase pentru copii: merg în grădinițe cu informații despre nutriție și mișcare, adaptate vârstei lor, și încerc să creez proiecte de suflet care să mă țină aproape de pasiunea mea.

- Sunt receptivi copiii la astfel de programe?

- Am primit feedback-uri absolut minunate din grădinițe. Cred că succesul vine din faptul că informația e prezentată pe limba lor. Merg cu legume, fructe, le explic fiecare categorie de nutrienți. Și mai contează și faptul că nu doar mami și tati le spun aceleași lucruri, ci vine cineva din afară și le confirmă. Atunci ei sunt bucuroși că deja știu o parte din ce aud și ora devine un schimb de informații, care se sedimentează foarte bine. Noi susținem că ceea ce spun părinții acasă este corect și trebuie ascultat. Venim doar cu informații și jocuri în plus, care să-i convingă să mănânce și leguma mai puțin iubită, să facă sport, să stea mai puțin pe ecrane. Mi se pare că aceste ore sunt absolut necesare în 2025, în era tehnologiei și a rețelelor care țin copiii captivi în fața ecranelor. Nutriția și sportul ar trebui introduse încă din grădiniță.

Beatrice Olaru: „Cu cât complicăm mai mult, cu atât devine mai greu”

- Ți-aș recomanda să mergi și spre vârste mai mari, la adolescenți. Eu am o fetiță de 12 ani și ce am observat este că la vârsta asta nu prea mai ascultă de părinți.

- Exact.

- Și atunci, de multe ori, vin de la școală unde mai fac astfel de cursuri și îmi spun: „Uite ce-am aflat!”, deși eu le spusesem deja aceleași lucruri. Numai că nu mă mai ascultă. Copiii mici, la grădiniță, încă ascultă de părinți. Dar la școală e foarte important, pentru că acolo nu se predă așa ceva. Și, probabil știi, în România sunt foarte mulți copii obezi, cu probleme de stil de viață încă de mici.

- Studiile sunt îngrijorătoare din punctul acesta de vedere.

- Legat de asta, care crezi că sunt trei obiceiuri simple pe care cineva le-ar putea adopta pentru un stil de viață sănătos?

- Eu mereu am spus că lucrurile sunt simple. Cu cât complicăm mai mult, cu atât devine mai greu. Odihnă, alimentație sănătoasă și hidratare. Sunt cele mai de bază, cele mai la îndemână și gratuite. Toată lumea mănâncă, toată lumea face cumpărături, doar că trebuie să învățăm să ne cunoaștem organismul, să știm ce ne trebuie și să aducem acasă alimente care nu oferă doar sațietate, ci și beneficii. Privind lucrurile așa, lista de cumpărături se schimbă radical. Nu spune nimeni că nu putem mânca și alimente mai puțin sănătoase — și eu o fac, pentru că fiecare om are câte o slăbiciune. Dar trebuie să știm să le consumăm cu măsură, când să le introducem și cum să compensăm ulterior, ca să nu ne afecteze sănătatea sau compoziția corporală. Iar compoziția corporală, până la urmă, e un indicator al sănătății. Cu cât avem un procent mai mic de grăsime viscerală, cu atât suntem mai sănătoși pe termen lung.

Beatrice Olaru: „Alimentația are un impact mult mai mare decât ne imaginăm”

- Ai vorbit despre odihnă, alimentație și hidratare. Dacă adăugăm și mișcarea, ți se pare că alimentația joacă rolul cel mai important?

- Da, fără îndoială. Alimentația are un impact mult mai mare decât ne imaginăm, pentru că tot ceea ce introducem în organism ne influențează. Le spun mereu oamenilor: back to basics, întoarce-te la rădăcini. Biomecanica e aceeași, nutrienții sunt aceiași. Diferența o face alegerea lor. Și recunosc, azi e o provocare să alegi bine: dacă nu ai o sursă bună de proteine sau lactate, e complicat. Trăim într-o eră în care totul se vinde ca fiind „bio”, dar de fapt multe sunt doar marketing. De aceea, trebuie să ne educăm. Partea bună e că avem acum acces la informație cum nu am avut niciodată. Trebuie să profităm de asta, să ne informăm și să alegem ceea ce se potrivește organismului nostru și obiectivului personal.

- Care ar fi cele mai simple sfaturi pe care le-ai da unui om care vrea să-și schimbe stilul de viață, mai ales pe partea de alimentație? Ar trebui să fie atent la etichete? Care sunt cele mai importante lucruri?

- Mie mi se pare că, în 2025, etichetele păcălesc destul de mult, chiar dacă există norme. Dar sfatul meu ar fi să încetăm să mai credem în promisiuni de genul: „top 3 alimente-minune”, „5 exerciții care te transformă” sau „dieta X care în două luni îți schimbă viața”. Nu există așa ceva. Mi-aș dori ca oamenii să înțeleagă că, de fapt, e mult mai simplu. Trebuie doar să fii atent la tine, să ai răbdare și să îți găsești propriul ritm și propriul stil de viață. Pentru că fiecare are alt program, alt context. O persoană cu doi copii nu poate avea același ritm ca cineva fără copii.

- Cum facem asta?

- E important să ne uităm la viața noastră și să construim stilul de viață în jurul ei. Totul pornește de la noi. Și da, e greu, pentru că deschizi telefonul și găsești trei specialiști care spun trei lucruri diferite. E derutant, înțeleg. Dar soluția e să mutăm focusul pe noi, nu pe „specialistul X”, „influencerul Y” sau „alimentul minune”. Dacă eu văd că un aliment nu-mi face bine, nu are sens să continui doar pentru că „așa am citit”.

Beatrice Olaru: „Tot timpul am grijă ca farfuria mea să fie completă”

- Cum arată o zi tipică pentru tine, din punct de vedere al alimentației și al mișcării, având în vedere că ai și doi copii?

- La mine lucrurile sunt foarte simple. Nu obișnuiesc să mănânc micul dejun, mai ales pentru că dimineața e agitată: trezit copiii, îmbrăcat, convins să iasă pe ușă, dus la grădiniță. Apoi merg la sală și îmi fac antrenamentul. În schimb, sunt foarte atentă, mai ales după 35 de ani și după două sarcini, la cantitatea de proteină pe care o consum — e obligatoriu pentru mine. Dacă nu am timp să-mi gătesc omletă sau ouă dimineața, iau un shake proteic ca să fiu sigură că mi-am atins necesarul. Când pun ceva în farfurie, mă gândesc la rolul fiecărui aliment: proteina pentru mușchi, fibrele și legumele pentru digestie, carbohidrații pentru energie. Tot timpul am grijă ca farfuria mea să fie completă.

- Câtă proteină consumi pe zi?

- Se recomandă 1,5 până la 2 g de proteină pe kilogram corp, mai ales la femei după 35 de ani, când începe să se piardă masă musculară. La bărbați, chiar 2–2,5 g, în special dacă fac antrenamente de forță.

- Care sunt sursele tale preferate de proteină?

- Mănânc carne, în special din surse curate — vită, porc, pui, curcan. Asta e principala mea sursă de proteină. În plus, shake-urile proteice, care nu îmi lipsesc nici mie, nici copiilor.

Beatrice Olaru: „Nu poți trăi fără carbohidrați”

- Acum e foarte răspândit curentul anti-carbohidrați. De ce crezi că s-a împământenit ideea că toți carbohidrații sunt „răi”?

- Sunt doar trenduri care vin și pleacă. A fost trendul vegan, apoi cel cu grăsimile „interzise”, acum sunt carbohidrații. Dar adevărul e că nu poți trăi fără carbohidrați. Ei îți dau energie. Fără energie nu poți să te antrenezi și nici să faci față sarcinilor zilnice. Carbohidrații sunt combustibilul corpului. Cheia e să alegi carbohidrați de calitate: cereale integrale, leguminoase, surse cu absorbție lentă. Nu făinoase rafinate, nu cartofi prăjiți, nu patiserie. De asta vorbesc despre „farfuria completă”. Înainte să ajungem la suplimente, trebuie să avem grijă ca alimentația să ne asigure tot ce putem. Suplimentele vin doar în completare, pe baza unor analize și doar dacă există nevoi reale ale organismului.

- De-aia se și numesc suplimente.

- Exact.

Beatrice Olaru: „Nu e despre antrenamentele perfecte, ci despre orice fel de mișcare”

- Cum reușești să-ți menții disciplina asta, atât din punct de vedere al alimentației, cât și al mișcării? Mă gândesc că ai și tu zile în care nu ai chef să mai mergi la sală sau poate copiii sunt mult mai insistenți să stai cu ei. Cum faci în zilele astea dificile?

- A fost o readaptare pentru mine. Perioada asta, de când am devenit mamă, am mai spus că m-am luptat o perioadă cu mine, pentru că eu așteptam cumva să se așeze lucrurile și să revin la ritmul de dinainte. Și mi-am dat seama că nu se mai poate. Dar acum sunt ok. M-am liniștit și îmi fac programul în funcție de programul copiilor. Apropo de ce spuneai tu, într-adevăr, nu mai reușesc să fiu atât de activă și atât de prezentă în sală cum eram înainte, dar rolul acesta de mamă primează. Și am înțeles asta, iar atunci viața profesională se croșetează în funcție de programul copiilor și reușesc să fac lucruri frumoase, chiar și cu timpul pe care îl am la dispoziție.

- Ce faci în acele zile?

- Am zile în care nu pot să mă ridic de pe canapea, am zile în care sunt nedormită, am zile în care copiii trag de mine non-stop, am zile în care efectiv nu reușesc să ajung la sală și mă duc într-un colț de living cu o bandă elastică și mă antrenez. Am zile și de genul acesta. Dar am învățat în perioada asta că nu e despre antrenamentele perfecte, ci despre orice fel de mișcare, oricât ar dura ea. Dacă nu ai timp să mergi la sală să-ți faci antrenamentul perfect, pe care ți l-ai propus – ai zi de picioare și vrei să faci – nu. Dacă nu ești în stare, e ok să mergi acasă, să-ți iei salteluța și să faci 25–30 de minute, atât cât poți. E mai mult decât nimic.

- Constanța e mult mai importantă.

- Exact, exact. Și faptul că îți asculți corpul și știi că, măi, astăzi poate am nevoie de mai puțină mișcare, pentru că n-am dormit bine.

Beatrice Olaru: „Oamenii nu mai vin la sală doar ca să arate bine”

- Cum procedezi cu clienții tăi care se lovesc de această problemă? Această lipsă de chef, de exemplu.

- Intervine capacitatea ta de a scoate clientul din zona de confort. Însă mi se pare că e un pic greu la început, până îl aduci în punctul în care începe să simtă beneficiile. Adică după o lună, două de sală, de colaborare, când simte că are digestia mai bună, că se odihnește mai bine, că e mai mobil, că nu-l mai doare spatele, că are mai multă forță, că blugii îi vin mai bine... atunci, când încep să apară beneficiile, deja...

- Adică știe că lupta merită.

- Exact. Știe că vine acolo, dar merită efortul.

- Pentru că de multe ori îți dau și o stare de bine.

- Mă bucur că, uite, acesta este un alt prag depășit în România: oamenii nu mai vin la sală doar ca să arate bine. Oamenii au început să-și dea seama că a merge la sală nu e doar despre asta. Și tocmai de aceea cred că avem sălile din ce în ce mai pline: pentru că oamenii realizează că e despre sănătate, înainte de orice.

- Și, până la urmă, o să ajungi să arăți și bine.

- E consecința muncii și a perseverenței.

Beatrice Olaru: „Răbdarea și disciplina sunt cele mai importante”

- Măcar motivația nu mai e asta și, dacă ai o motivație pe termen lung, e mult mai bine.

- Tot timpul le spun: gândește-te că alergi pe un drum și, la un moment dat, începi să culegi din stânga și din dreapta: un pic de odihnă, un pic de digestie mai bună, un pic de energie... și, la capătul drumului, e și corpul acela. La un moment dat îți apare în oglindă corpul pe care ți-l dorești, dar acela este doar o consecință. Chiar dacă obții un corp ideal poate forțând lucrurile, nu o să poți să-l menții pe termen lung. Și atunci mi se pare mai logic și mai sănătos, înainte de toate, să mergi pe calea asta a răbdării și a disciplinei. Și, în timp, o să vezi cum vin pe rând toate.

- Povesteai că e foarte important pentru femei – nu mai zic pentru bărbați, că și la noi după o anumită vârstă scade foarte mult masa musculară – dar voiam să vorbim de femei aici. Întâlnești cazuri în care femeile se sperie și spun: „Nu vreau să mănânc prea multă proteină” sau „Nu vreau să fac prea multă forță pentru că o să devin un bărbat”?

- Recunosc că încă mă lupt să schimb percepția asta, pentru că sunt femei care spun: „Eu nu vreau să fac exerciții din astea, că îmi pompează picioarele și o să am mușchi”, sau „Eu nu vreau să mănânc, că nu vreau să am mușchi”. Însă mie mi se pare că au apărut atât de mulți specialiști și atât de mulți medici care fac legătura între procentul corect de masă musculară la femei și viața de calitate pe termen lung, încât eu tot le trimit studii când găsesc câte unul. Adică să vadă că nu sunt singura care susține asta. Nu trebuie să ai o masă musculară foarte pompată, voluminoasă, ci trebuie să ai o masă musculară într-un procent corect, să fie hrănită și hidratată. Pentru că acea masă musculară înseamnă viață de calitate pe termen lung: te ține vitală, te ține frumoasă și te ține tânără, până la urmă. Și cred că toți ne dorim asta.

- Mai ales că e foarte, foarte greu ca femeie să crești în masă musculară, având în vedere că nivelul de testosteron este destul de scăzut.

- Ar trebui să te antrenezi cu niște greutăți enorme și să mănânci enorm ca să ajungi acolo. Și eu le explic asta și le spun că, chiar dacă pleci de la antrenament și musculatura ta este un pic pompată, e doar inflamația de după antrenament, dar acea inflamație se va retrage și musculatura se va tonifia. Da, eu cred că atunci când repeți un lucru clientului și când el poate se mai duce și mai citește un studiu, sau mai vede un medic vorbind despre asta, nu doar antrenorul de la sală, abia atunci începe să asimileze și să accepte. Eu cred că e foarte important, extraordinar de important, să ne hrănim masa musculară.

Beatrice Olaru: „Scurtăturile sunt cele mai mari greșeli”

- Da, chiar am citit și eu o grămadă de studii și masa musculară e, practic, organul longevității.

- Așa este numită. Eu, chiar și atunci când era valul acela cu veganismul, vorbeam despre proteină și nu mă băga nimeni în seamă. Iar acum, când a venit trendul acesta cu proteina și cu musculatura, eu sunt cea mai fericită. Pentru că mi se pare că, în sfârșit, se vorbește pe limba mea. Și nu pentru că aș fi deținut eu un adevăr absolut, ci pentru că mereu am crezut că proteina este foarte importantă — nu doar pentru mușchi, ci și pentru creier. Trebuie doar să fim atenți să alegem o sursă bună de proteină.

- Care ar fi cele mai întâlnite greșeli pe care le observi la oamenii care vor să-și schimbe stilul de viață într-unul sănătos?

- Cred că scurtăturile sunt cele mai mari greșeli. Și sunt de tot felul, aș putea să ți le enumăr până mâine. Nu știu… femei care mănâncă doar mere o lună sau care au auzit de nu știu ce pastilă „minune”. Sincer, când aud așa ceva, nu știu cum să reacționez. Îmi dau seama că e și un soi de disperare acolo, dorința ca lucrurile să se întâmple peste noapte.

- Sunt periculoase aceste scurtături.

- Asta aș vrea să înțeleagă lumea: că aceste scurtături fac rău. Inclusiv mesajele acestea, mereu am spus că noi, antrenorii, tehnicienii, nutriționiștii care suntem în branșa asta, trebuie să fim mai atenți la cum formulăm. Știu că toată lumea vinde online și e normal, e loc pentru toată lumea. Însă cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să nu vindem iluzii. Și eu vând online, și eu îmi doresc să vând, dar nu vând promisiunea că în trei săptămâni ai pătrățele pe abdomen. Nu ai cum să promiți asta, pentru că nu cunoști omul. Trebuie să avem grijă și la exprimare, poate chiar să apară niște reguli clare la un moment dat, pe care va trebui să le respectăm cu toții. Dincolo de asta, e vorba și de așteptările oamenilor, care trebuie să fie realiste. Facem apel la răbdarea și perseverența lor. Este o muncă de echipă: noi venim cu informația și cu realitatea, trebuie să le spunem exact cum stau lucrurile, iar omul din fața noastră vine cu munca, cu perseverența și cu răbdarea.

Beatrice Olaru: „Organismul are nevoie de timp pentru ca lucrurile să se schimbe într-un mod sănătos”

- Nu ți se pare totuși că trăim din nou într-o perioadă în care vrem să obținem totul foarte repede?

- Suntem în 2025, ne dorim ca totul să fie la o atingere distanță. Însă eu le spun oamenilor care vin la mine: câte kilograme ai în plus? În cât timp le-ai pus? Și ăla e răspunsul. Cum să-ți dorești să le dai jos într-o lună? N-ai cum. Trebuie să te gândești cât timp ți-a luat să ajungi în starea aceea de sănătate precară. Nu e vorba doar că ai kilograme în plus, ci și că organele nu-ți mai funcționează cum trebuie, că nu mai poți să respiri, că nu mai dormi bine, că digestia e proastă. Ai repetat la nesfârșit niște obiceiuri care te-au adus acolo. Nu poți să te aștepți ca într-o lună să se întâmple minunea. Organismul are nevoie de timp pentru ca lucrurile să se schimbe într-un mod sănătos.

- Ce ți se pare mai dificil? Să pierdem în greutate sau să câștigăm masă musculară?

- Depinde de organism. E foarte personal, pentru că organismele sunt diferite. Dar, într-adevăr, oamenii care au dificultăți în a menține masă musculară, chiar și la o vârstă fragedă, trec printr-un proces mai greoi. Acolo de multe ori nu există dorința de a mânca suficient și mesele dese devin un efort colosal. Și atunci, da, e mai greu să încerci să pui un număr de kilograme sănătoase, adică să pui masă musculară și nu grăsime. E un proces greoi.

- Pentru că masa musculară se dezvoltă pe baza alimentației, antrenamentului și odihnei.

- Musculatura nu crește la sală, atunci când tragi de fiare. Musculatura crește când mergi acasă și dormi. Atunci se dezvoltă.

Beatrice Olaru: „Activitatea fizică zilnică este esențială”

- Câte antrenamente pe săptămână ar fi necesare, nu pentru a ajunge la un concurs de culturism, ci pentru a ne menține și dezvolta cât de cât masa musculară?

- Mie mi se pare că, dacă ești un om cu un job normal și stai mai mult pe scaun — de exemplu, la birou sau în mașină —, dacă reușești să ai 3 antrenamente pe săptămână, fie la sală, fie plimbare, fie altă formă de mișcare, e un câștig foarte mare. În același timp, le spun tuturor oamenilor din jurul meu că trebuie să fim atenți la numărul de pași zilnici. E obligatoriu să avem bifată zilnic măcar limita de 10.000 de pași.

- De ce?

- Dacă termini programul de lucru și n-ai reușit să-i faci, vezi cum faci ca până te bagi în pat să ajungi la 10.000. Se spune că acești 10.000 de pași făcuți constant, zilnic, îți țin metabolismul mai activ decât dacă mergi la sală doar de două ori pe săptămână și faci antrenamente istovitoare. Activitatea zilnică este esențială și trebuie bifată.

- Revenind strict la antrenamentele de forță, crezi că este indicat să faci 3 antrenamente de tip full body sau, de exemplu, luni partea superioară, miercuri partea inferioară? Cum ar fi mai bine?

- Este foarte personal. În funcție de cum ajungi la sală, îți structurezi antrenamentele. Eu, cu oamenii aflați la început de drum, lucrez o perioadă cu antrenamente full body, pentru a dezvolta forța, tehnica și baza. Apoi, încep să lucrez pe grupe musculare. Dacă cineva vine luni, miercuri și vineri, împărțim: luni picioare, miercuri brațe și spate, vineri altă grupă. Tocmai pentru ca antrenamentul să fie mai eficient, să existe o atenție mai mare asupra fiecărei grupe și să aibă timp suficient de refacere până la următoarea sesiune. Deci, da, categoric, împărțit pe grupe musculare.

Beatrice Olaru: „Ceea ce facem acum ne va răsplăti peste 10 ani”

- Dacă ar fi să dai un singur sfat unui om care încă nu s-a decis să se apuce de sală sau să adopte un stil de viață sănătos, care ar fi acela?

- Să se gândească la faptul că ceea ce face acum îl va răsplăti peste 10 ani. Pentru că organismul uman este făcut pentru mișcare și avem nevoie de ea ca să ne menținem sănătoși. Și să înțeleagă că nu trebuie să înceapă cu lucruri perfecte sau mărețe — trebuie doar să înceapă, chiar și cu o simplă plimbare de 15 minute. Luând lucrurile treptat, vor apărea beneficiile, iar acele beneficii îi vor aduce plăcere și dorința de a continua. În momentul în care simți beneficiul, îți vine să mergi cu plăcere la următoarea sesiune, iar de acolo mișcarea devine stil de viață.

- Mie mi se pare că adoptarea unui stil de viață sănătos, care include mișcare și somn, e un proces prin care te poți dezvolta ca persoană. Și psihic, nu doar fizic. Disciplina pe care o capeți la sală te poate ajuta apoi și în alte aspecte ale vieții.

- Sunt studii care arată clar că oamenii care fac sport constant sunt mai relaxați și mai concentrați. La fel și bărbații: dacă au activitate fizică, randamentul lor la muncă este mult mai bun. Puterea de concentrare și inspirația sunt altele. Sportul are o legătură directă cu creierul și te face să reacționezi mai prompt. De aceea, mulți oameni de business bifează antrenamentul dimineața, la ora 6, pentru că au nevoie de claritate și energie pentru ziua care urmează.

- Da, și explicația e simplă: atunci când facem sport, în corp se secretă hormoni.

- E chimie, exact. Te simți alt om. E o reacție chimică în corp, iar de aici vine starea asta de bine, de energie și de fericire. Mulți revin tocmai pentru senzația asta, un fel de „drog” natural.

- În încheiere, ne poți recomanda niște resurse de unde să obținem informații valide? Pentru că, în ziua de azi, sunt atât de multe informații încât nu mai știm ce să credem.

- Există multe studii, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Avem și la noi specialiști și medici foarte buni, care oferă informații reale. Dar, chiar și atunci când citim studii, trebuie să vedem cât de mult se aplică în cazul nostru. Un studiu poate fi corect, dar tu trebuie să vezi ce parte din el se potrivește pe tine. Informația e peste tot, dar contează să mergi către surse sigure. Există foarte multe podcasturi de calitate, făcute în afară, cu medici și specialiști, absolut geniale. Și la noi a început să se vorbească mult despre sănătatea musculară și importanța ei.

Emisiunea integrală cu Beatrice Olaru

- Da, un sfat e bun dacă putem să-l urmăm. Degeaba știm că somonul sălbatic e bun, dacă nu avem acces la el.

- Exact. Totul ține de zona în care trăim, de ritmul vieții și de resursele pe care le avem la îndemână, inclusiv financiare și de timp. Trebuie să avem capacitatea de a lua informația și de a o adapta la viața noastră, astfel încât să ne avantajeze cât mai bine. Despre asta este vorba.