Caster Semenya, 34 de ani, campioană olimpică la 800 de metri în 2012 și 2016, a decis să renunțe la lupta juridică pe care a dus-o vreme de 7 ani împotriva regulilor de eligibilitate sexuală din atletism, au anunțat avocații săi.
Decizia a venit deși Semenya obținuse în iulie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un triumf care aprinsese din nou unul dintre cele mai controversate cazuri din lumea sportului.
Patrick Bracher, unul dintre avocații lui Semenya, a confirmat că nu vor mai înainta apelul la Curtea Suprem din Elveția. Aceasta era o opțiune văzută de mulți drept următorul pas logic după decizia favorabilă a CEDO față de cazul atletei sud-africane.
„Lupta legală a lui Caster a ajuns la cea mai înaltă instanță posibilă cu un rezultat de mare succes și, în aceste circumstanțe, nu va fi continuată”, a scris Bracher, citat de ESPN.
Semenya, care este femeie cu caracteristici biologice masculine, a primit interdicție de a concura în cursa sa favorită la competițiile internaționale majore, cum ar fi Jocurile Olimpice și Campionatele Mondiale, încă din 2019.
Interdicția a venit după ce a refuzat să urmeze regulile care îi impuneau să ia medicamente pentru a-și reduce artificial nivelul de testosteron, care în cazul ei este mult mai ridicat decât la adversarele ei.
Începând din 2018, atleta din Africa de Sud și-a purtat bătălia juridică împotriva regulilor impuse de World Athletics (Federația Internațională de Atletism) la trei instanțe: Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), Tribunalul Federal Elvețian și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ea a argumentat că regulile impuse de forul internațional îi încalcă drepturile fundamentale, dar a pierdut apelurile la TAS și la tribunalul federal.
Cu toate acestea, CEDO a decis în iulie că Semenya nu a avut parte de o audiere corectă la instanța elvețiană și că aceasta nu a analizat corespunzător unele dintre argumentele complexe ale cazului. Această decizie i-a deschis o nouă cale pentru a-și continua lupta.
Semenya a dominat alergarea pe distanțe medii, fiind neînvinsă în peste 30 de curse la momentul dictării interdicției. Acum, la 34 de ani, s-a orientat către antrenorat, nemaiputîndu-și urma cariera de sportivă de performanță.
Ea a devenit imaginea regulilor controversate privind eligibilitatea de gen în sport încă de când a câștigat Campionatele Mondiale în adolescență, în anul 2009, și a fost forțată să se supună unor teste de verificare a sexului.
World Athletics consideră că sportivele cu DSD, așa cum e Caster Semenya, au un avantaj în fața atletelor obișnuite
Semenya are una dintre afecțiunile cunoscute sub numele de diferențe de dezvoltare sexuală (DSD). Ea are un model cromozomial tipic masculin (XY), dar și trăsături fizice feminine și un nivel natural ridicat de testosteron. Aceste condiții sunt uneori numite hiperandrogenism.
Semenya nu este transgender, deși cazul ei este adesea amestecat cu dezbaterea privind participarea sportivilor transgender în competițiile feminine. Ea a fost identificată ca femeie la naștere, a fost crescută ca fată și s-a considerat întotdeauna femeie.
World Athletics susține că Semenya și un număr mic de alte atlete cu DSD din competițiile internaționale au niveluri de testosteron caracteristice bărbaților, ceea ce le oferă un avantaj nedrept față de alte femei, pentru că acest hormon sporește masa musculară și susține mai bine rezistența cardiovasculară.
Avantajul pe care atletele cu DSD îl obțin datorită testosteronului a fost un subiect disputat, fiind unul dintre numeroasele detalii ale cazului Semenya.
Atletismul a introdus noi reguli pentru femeile cu un nivel natural ridicat de testosteron în 2011.
Regulamentele au devenit tot mai stricte de-a lungul anilor, iar cea mai recentă modificare, introdusă la începutul lui 2025, înseamnă renunțarea la monitorizarea testosteronului și impune sportivelor care concurează la nivel internațional să se supună unui test genetic pentru a verifica prezența sau absența cromozomului Y.
Dacă sportivele nu trec acest test unic de eligibilitate sexuală genetică, li se interzice participarea la competițiile feminine. Noile reguli au intrat în vigoare la 1 septembrie, înainte de Campionatele Mondiale de atletism din septembrie, de la Tokyo.
Bracher a menționat că regulamentele actuale sunt foarte diferite de cele pe care Semenya le-a contestat în instanță acum șapte ani. Cu toate acestea, victoria recentă a fostei atlete la CEDO ar putea oferi o bază pentru o nouă contestație din partea altei sportive împotriva regulilor actuale, a adăugat avocatul.
Deși cazul Semenya a transformat atletismul în principalul câmp de luptă privind eligibilitatea sexuală timp de aproape două decenii, și alte discipline sportive, de pildă înotul, au luat măsuri pentru a interzice participarea femeilor cu afecțiuni DSD la competiții. Cazul Semenya a fost adesea văzut ca un precedent pentru introducerea restricțiilor și în alte sporturi.
Și boxul a fost implicat într-o controversă legată de eligibilitatea sexuală la Jocurile Olimpice de la Paris de anul trecut, din cauza participării lui Imane Khelif (Algeria) și Lin Yu-ting (Taiwan), după ce oficialii au susținut că cele două pugiliste nu trecuseră anterior teste nespecificate de verificare a sexului.
Acum, și boxul a introdus teste genetice care să identifice genul, iar Khelif, care a câștigat o medalie de aur la Paris, a contestat aceste reguli la Tribunalul de Arbitraj Sportiv.
{{text}}