Preluarea clubului italian Genoa de către Dan Șucu (62 de ani) a fost privită ca o mutare strategică și o lovitură de imagine, dar și ca o provocare uriașă din punct de vedere financiar.
Omul de afaceri român, care deține și Rapid București, are acum în față una dintre cele mai complicate misiuni ale carierei sale: stabilizarea unui club împovărat de datorii istorice.
Genoa are 150 de milioane de euro datorii și un buget uriaș
„În Italia, la Genoa, investiția a fost de aproximativ 40 de milioane de euro, iar bugetul anual este de 80 de milioane.
Clubul se confruntă însă cu un deficit de 15–20 de milioane și cu datorii istorice de 150 de milioane, care trebuie achitate.
Finanțările în fotbalul italian sunt costisitoare, cu dobânzi de aproximativ 7%. Trebuie să fii atent și la performanța sportivă, pentru că ai nevoie de 40 de puncte ca să eviți retrogradarea”, a explicat Dan Șucu pentru Ziarul Financiar.
În prezent, Genoa are un buget de cheltuieli de aproape 80 de milioane de euro și un fond de salarii de peste 60 de milioane, adică, de patru ori mai mult decât bugetul total al campioanei României, FCSB.
Dan Șucu, acționar majoritar și strateg de redresare
Omul de afaceri Dan Șucu deține 77% din acțiunile clubului italian și a moștenit o structură financiară cu probleme acumulate în perioada anterioară, când Genoa era controlată de un fond american de investiții.
Obiectivul său este clar: reducerea deficitului și transformarea clubului într-un model de sustenabilitate.
„Strategia pentru Rapid și Genoa este consolidarea financiară a celor două cluburi și crearea unei sinergii între ele. În viitor, am putea să înființăm un holding care să fie listat la bursă”, a declarat omul de afaceri.
Pentru Rapid, Șucu vizează un buget de 20 de milioane de euro
Pe de altă parte, Rapid își propune ca în următorul an să ajungă la un buget de 20 de milioane de euro și să concureze constant pentru podiumul Ligii 1, dar și pentru o prezență în grupele cupelor europene.
„La Rapid, bugetul de cheltuieli se ridică la 12–12,5 milioane de euro, în timp ce veniturile sunt de 9–9,5 milioane. Diferența de aproximativ 3 milioane de euro trebuie acoperită, dar o calificare în cupele europene ar aduce 5–6 milioane de euro suplimentar”, a explicat Șucu.
{{text}}