Astăzi, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc termenul în care trebuia judecat recursul FCSB-ului în dosarul în care clubul din prima ligă solicită anularea mărcilor deținute de CSA Steaua.
În martie 2024, Curtea de Apel București a respins ca nefondată, pe motiv de lipsă de interes, solicitarea FCSB-ului de anulare a tuturor mărcilor din portofoliul Stelei.
FCSB a făcut recurs, admis în principiu de ÎCCJ, care a fixat primul termen în data de 21 octombrie 2025.
Există două scenarii: Înalta Curte admite recursul FCSB și casează decizia Curții de Apel - cu alte cuvinte, trimite speța spre rejudecare la CAB -, sau respinge recursul și decizia din 2024 rămâne definitivă.
Ce s-a întâmplat astăzi la ÎCCJ, în dosarul FCSB - CSA Steaua privind mărcile
Concluzia de astăzi este că mai avem de așteptat cel puțin două săptămâni până la verdictul Înaltei Curți.
La termenul de astăzi, juristul CSA Steaua, Florin Talpan, a solicitat recuzarea unuia dintre judecătorii din completul de 3.
Solicitarea reprezentantului Stelei va fi analizată de un alt complet, iar în caz că va fi acceptată recursul va fi rejudecat de către noul complet, iar în caz că va fi respinsă, Înalta Curte va rămâne în pronunțare, urmând ca hotărârea să fie comunicată cel mai devreme peste două săptămâni, pe 4 noiembrie.
Contactat telefonic de GSP, avocatul FCSB, Adrian Căvescu, a precizat:
„Deși reprezentantul convențional al CSA a recuzat un judecător dintre cei trei membri ai completului de judecată, potrivit dispozițiilor legale judecata a continuat, urmând ca un alt complet să se pronunțe pe cererea de recuzare.
În situația în care cererea de recuzare va fi respinsă, Înalta Curte de Casație și Justiție se va pronunța pe recursul declarat de FCSB. Vă reamintim că în prezenta cauză Curtea de Apel București a refuzat să se pronunțe pe fondul cererii de chemare în judecată și a respins acțiunea FCSB ca fiind lipsită de interes”.
De ce a solicitat Florin Talpan recuzarea respectivului judecător?
„Pentru că mai fusese judecător în acest dosar în apel, în primul ciclu procesual. Atunci a admis în parte acțiunea și a anulat 4 dintre cele 8 mărci ale lor. Acel judecător a ajuns la Înalta Curte, s-a abținut inițial (n.r. - a solicitat să nu facă parte din complet), dar a fost respinsă cererea de abținere. De aceea cred că și cererea de recuzare va fi respinsă”, spune Adrian Căvescu.
În cazul în care așteptările avocatului FCSB se vor confirma și acel judecător va rămâne parte din complet, decizia ÎCCJ ar trebui să vină peste două săptămâni - asta în caz că nu va exista o amânare ulterioară.
Adrian Căvescu, avocatul FCSBRezoluția din acest dosar este esențială pentru reluarea altui litigiu dintre CSA Steaua și FCSB, cel privind prejudiciul solicitat de clubul Armatei:
„În temeiul acelor mărci se cer 37 de milioane de euro! Acel proces este suspendat în așteptarea acestui dosar. Dacă se respinge, se repune dosarul de prejudiciu. Dacă se admite recursul și se trimite la Curtea de Apel, va mai dura 2 ani până se judecă apelul și din nou recursul”.
De ce a solicitat FCSB anularea acelor mărci: „Le-au înregistrat cu rea-credință!”
„Noi considerăm că avem șansele noastre să câștigăm. Orice ni se poate reproșa, dar nu că suntem lipsiți de interes. Dacă 37 de milioane de euro nu reprezintă un interes, atunci ce interes să mai ai? Tot procesul de prejudiciu ține de existența mărcilor lor. Or noi am afirmat că mărcile lor au fost înregistrate cu rea-credință.
De ce? Mărcile lor au fost înregistrate din 2004 în sus. Înalta Curte, în procesul de palmares, a spus că ei nu mai au calitate procesuală activă din 1998. Dacă nu mai au [calitate procesuală] și au închis secția de fotbal, [pe care] am preluat-o noi, generalii și Talpan veneau la meciuri, ce face CSA-ul? Se duce la OSIM și înregistrează mărcile pe numele lor? Asta e rea-credință.
Apoi, au înregistrat mărcile pentru toate categoriile de produse și servicii. Magazine online, restaurante, spitale, orice. Au creat o marcă de blocaj, se spune în domeniul proprietății intelectuale. Și nu ai voie să faci asta!
Nici Ferrari și Coca-Cola nu au înregistrat mărcile de la 1 la 45. Când faci asta, arăți că-ți este frică de competiție, de concurență, că vrei să «cureți» tot”, a mai transmis avocatul Adrian Căvescu.
Amintim că în 2019, CSA Steaua a fost decăzută din dreptul de a folosi patru mărci.
FCSB mai caută anularea următoarelor mărci: stema AS Armata din 1947, stema CCA, stema cu vulturul Citius, Altius, Fortius, respectiv stema folosită în prezent de Secția de Fotbal a Stelei.
{{text}}