Astăzi, 10 noiembrie, se împlinesc 85 de ani de la teribilul cutremur petrecut în România în noiembrie 1940. Conform măsurătorilor vremii, seismul a avut 7,4 grade pe Richter. A durat 46 de secunde, fiind considerat primul mare cutremur din România contemporană, „precursorul” celui din 1977.
Ce scria presa de sport în zilele ce au urmat seismului care a ucis aproximativ 1.600 de persoane în România, a rănit alte câteva mii și a distrus sute de clădiri în toată țara?
Cutremurul cu magnitudinea de 7,4 grade din 10 noiembrie 1940 a fost unul considerat distructiv. În București, prăbușirea Blocului Carlton de pe Bulevardul Bălcescu a devenit simbolul tragediei.
România s-a zgâlțâit serios pe 10 noiembrie 1940
Seismul cu epicentrul în Vrancea a provocat, conform Libertatea, moartea a 1.600 de persoane, rănind alte 4.000, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.
Blocul Carlton, cel mai înalt bloc din Bucureștiul interbelic, care s-a prăbușit în urma cutremurului din 1940, fusese inaugurat cu doar patru ani înainte. Avea 14 etaje, iar la parter erau magazine și o sală de cinema, au documentat în 2020 jurnaliștii de la libertatea.ro. În total, 140 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii blocului Carlton.
De spaimă, o vedetă a campionatului voia să sară pe geam
Am consultat arhiva ziarului Gazeta Sporturilor, în acea perioadă o publicație cu influență legionară, pentru a observa cum a avut de suferit sportul de pe urma teribilului seism.
România era condusă în acel moment de Ion Antonescu, țara aflându-se sub influența unui stat național-legionar, un regim autoritar, cu tentă extremistă, de inspirație fascistă, instaurat la 14 septembrie 1940. Din acest motiv, inclusiv în paginile ziarului existau referințe puternice la acțiunile regimului, iar antetul publicației avea culoarea verde.
Ce am descoperit în paginile din acele zile?
Marți, 12 noiembrie, tragedia era prezentată pe prima pagină, în aceleași note specifice regimului: „Soarta ne-a trimes o nouă încercare. Pământul țării a fost răscolit de un cutremur îngrozitor care l-a presărat cu sute și sute de morți. ”
O vedetă a campionatului în acei ani, Theodor Beffa, un grec de origine aromână legitimat la Sportul Studențesc atunci, după ce devenise campion cu Venus București, ar fi intenționat, conform relatărilor presei, să sară pe geam. Totul din cauza intensității cutremurului!
Sportul avusese meci la Timișoara, pe terenul Ripensiei:
„La Timișoara, cutremurul nu a avut intensitatea pe care a avut-o în Capitală și totuși a fost simțit de majoritatea jucătorilor. Beffa a suferit însă cel mai mult. Dormind singur în cameră și având insomnie, la simțirea cutremurului era cât pe aci să sară pe fereastră.
Înălțimea l-a făcut însă să renunțe (n.r. se afla la etajul al patrulea). Intrând azi în camera jucătorului, unde venise între timp și Beffa, d. Titel Ursache l-a găsit rugându-se în mod cât se poate de cucernic”.
Cu Beffa în echipă, Sportul Studențesc a învins-o pe Ripensia cu 3-1.
Venus București era la acel moment campioana en titre a Diviziei A. Cu câteva luni înainte de cutremur, formația din Splai își trecea în palmares cel de-al șaptelea titlu. Următoarea ediție ('40-'41) a fost câștigată de Unirea Tricolor București.
Însemnări despre pagubele produse la hipodromul Băneasa
„Reuniunea de la Băneasa a fost amânată. Cutremurul a cauzat stricăciuni tribunei. Groaznicul cutremur abătut asupra Capitalei a cauzat stricăciuni hipodromului Băneasa. Turneul din partea stângă a tribunei s-a surpat, dărmând și plafonul tribunei din acea parte.
Celălalt turn și-a păstrat echilibrul, însă are câteva spărturi. În fața acestei situații, comitetul Jockey Clubului s-a văzut nevoit să amâne reuniunea de ieri. În aceleași timp, s-au luat măsurile necesare pentru facerea reparțiunilor”.
Tot în acele zile, o altă relatare despre situația de la Băneasa: „Stircăciunile sunt cu mult mai mari decât s-a părut în primul moment. Turnul din stânga tribunei s-a dărâmat. El s-a prăbușit peste plafonul tribunei, din partea respectivă. Pagubele sunt mari, reparațiile vor costa, probabil, multe sute de mii de lei”.
Joi, 14 noiembrie, Gazeta Sporturilor mai scria că „din cauza tristelor evenimente, azi nu sunt curse pe hipodromul Dr. I. Pantelimon (...).
Pentru azi, era sorocită o reuniune de alergări de trap, pe hipodromul Dr. I. Pantelimon. Ne aflăm în plin doliu național, consecința înfiorătorului cutremur care a semănat jale și întristare în inimile românești. Societatea Hipică Română de trap a socotit ca o datorie să ia parte la durerea neamului. În consecință, a decis ca reuniunea de azi să nu se țină”.
Etapa de rugby a fost amânată
Totodată, s-a stabilit ca meciurile din campionatul național de rugby, cele programate după cutremur, să fie amânate. „Etapa de rugby de ieri a fost amânată. Directorul de rugby a luat încă de dimineță lăudabila hotărâre de a nu se disputa niciun match în urma durerosului eveniment care a îndoliat întreaga țară”.
65.000 de casear fi fost distruse în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940
{{text}}