The Telegraph: „Jocurile Olimpice întorc, în sfârșit, spatele tâmpeniilor pro-trans. Celor care ați refuzat să vedeți dovezile, rușine să vă fie!”

Suzanne Moore, jurnalistă premiată de nenumărate ori, care scrie despre politică și despre problemele globale ale femeilor, și-a exprimat în The Telegraph opinia tăioasă în privința excluderii sportivelor trans de la Jocurile Olimpice și din sport în general.

„Sportul ține de corp, nu de trăirile noastre interioare. Avantaje ca pubertatea masculină sau diferențele de dezvoltare din punct de vedere sexual nu au ce căuta în competițiile feminine. Sper să nu mai văd niciodată pe cineva care refuză să se supună unui test de eligibilitate sexuală lovind o femeie în față și câștigând o medalie de aur pentru asta”, își începe direct Moore justificarea.

„Mă refer la victoria lui Imane Khelif la Jocurile Olimpice de la Paris de anul trecut, când a fost lăsată să concureze în ciuda faptului că nu îndeplinea criteriile de eligibilitate pentru Campionatul Mondial de box feminin din 2023. Atunci, s-a constatat că Khelif avea «avantaje competitive față de celelalte concurente».

Suzanne Moore spune că o simplă analiză de salivă ar fi fost suficientă pentru a demonstra dacă imane Khelif poate sau nu participa la probele feminine de la Jocurile Olimpice. Totuși, Khelif a fost acceptată la Jocurile Olimpice ca persoană de sex feminin pe baza pașaportului.

„Khelif susține că nu e trans. Dar Comitetul Olimpic Internațional a analizat dovezile și este acum foarte aproape de a exclude femeile transgender din concursurile feminine, iar aceasta este o decizie binevenită. Vor fi afectați și sportivii cu diferențe de dezvoltare sexuală (DDS) – iar unii au spus că și Imane Khelif se poate înscrie în această categorie, întrucât rapoartele susțin că pugilista are un nivel ridicat de testosteron”, își urmează jurnalista explicația.

Suzanne Moore: „Sportul înseamnă competiție între trupuri, nu între identități sau trăiri emoționale”

„Era și momentul ca această nedreptate absurdă să înceteze! Știm de mult timp că pubertatea masculină conferă avantaje fizice femeilor trans. Între timp, sportivii cu DSD vor trebui pur și simplu să concureze în probele masculine. Sportul înseamnă competiție între trupuri, nu între identități sau trăiri emoționale. Ultimii ani au fost o glumă proastă, în care am văzut bărbați mediocri în sport concurând împotriva femeilor și pretinzându-se victime. Lia Thomas la înot, Laurel Hubbard la haltere, Austin Killips la ciclism”, a mai scris Suzanne Moore.

„A pune la îndoială aceste lucruri însemna că ajungi să fii etichetat nu numai drept transfob, ci și drept rasist. Câștigătoarele medaliilor de aur, argint și bronz la proba feminină de 800 m de la Rio în 2016 au fost trei atlete africane cu DDS”, continuă Moore, referindu-se la Caster Semenya (Africa de Sud), Francine Niyonsaba (Burundi) și Margaret Wambui (Kenya), adăugând că aceste sportive au fost selectate de antrenori deoarece proveneau din medii sărace, dar și pentru că nivelurile ridicate de testosteron produs de organismele lor le confereau avantaje fizice.

„De asemenea, nu putem considera că bărbații cu niveluri reduse artificial de testosteron sunt femei, deși CIO își imagina că soluția la această problemă ar putea fi medicamentele supresoare pe care femeile transgender le-ar putea lua înainte de a concura. E o adevărată nebunie! Sportive extrem de curajoase ca Sharron Davies, Martina Navratilova și Tracy Edwards și-au exprimat părerea în această privință”, a mai scris Moore.

Suzanne Moore a adăugat că Emma Hilton, doctor în biologie la Universitatea din Manchester, a explicat cu răbdare cum funcționează toate acestea, fără să fie singura voce din domeniul științei.

„Cu toate acestea, publicul a fost indus în eroare. Da, inclusiv de către BBC. Șeful departamentului de sport al BBC, Alex Kay-Jelski, a afirmat că Davies și Navratilova nu erau specialiste. Davies a scris cu multă empatie despre faptul că s-a întrecut toată cariera cu înotătoarele din Europa de Est, ale căror vieți au fost distruse de hormonii pe care au fost obligați să-i ia. Navratilova a fost antrenată de Renée Richards, o jucătoare trans, ceea ce i-a oferit o perspectivă și mai profundă. Aceste femei pledează pur și simplu pentru echitate”, a scris jurnalista.

Suzanne Moore: „E ca în «Hainele cele noi ale împăratului» - se vede cu ochiul liber că nu e împărăteasă”

„Steve Bunce, care nu e nici el expert, ci jurnalist specializat pe box care apare regulat la BBC, a spus că Imane Khelif e femeie și că «mai mulți oameni incredibil de puternici au judecat-o pe această fată din cauza aspectului ei».

Între timp, angajatele BBC și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele negative care s-ar putea reflecta în sportul feminin după nenumăratele articole ale trustului care încurajează sportivele trans, dar au fost trimise la plimbare. Agenda era de a pune pe primul plan ideologia de gen”, a mai notat Moore, care a adăugat că este vorba despre aceeași ideologie pe care democrații au apărat-o în America în privința sportului și care i-a ajutat astfel pe republicani.

„Sportul e domeniul în care diferențele dintre corpurile masculine și cele feminine și capacitățile lor devin extrem de evidente. Marea majoritate a oamenilor care nu au nicio problemă cu persoanele trans pot vedea cu ochiul liber că aici se întâmplă ceva profund nedrept. Este ca în povestea «Hainele cele noi ale împăratului», în care putem vedea de fapt că împăratul e în pielea goală și, mai ales, că e împărat, nicidecum împărăteasă”, a mai scris, extrem de tranșant, Suzanne Moore.

„Revenind la CIO, membrii săi nu mai aveau nevoie de o nouă analiză a dovezilor pentru a ajunge la concluzia că există avantaje fizice în a te naște bărbat, care rămân chiar și după reducerea nivelului de testosteron. Știința era deja destul de clară”, a continuat Moore, exemplificând cu spusele Emmei Hilton:

„Oamenii de știință au lucrat cu sârguință ani întregi pentru a sintetiza și analiza probele, pentru a studia argumentele și contraargumentele, totul desfășurându-se în spațiul public. Dezvoltarea masculină duce la avantaje în sport și este ceva subînțeles. Este foarte simplu”.

Suzanne Moore a mai amintit că Hilton a fost denigrată și abuzată, a mers la poliție, a fost marginalizată de confrații ei într-ale studiilor și i s-a tăiat accesul la platformele de unde își propaga dovezile științifice. „Acesta a fost prețul pe care unii l-au plătit pentru a spune ceea ce BBC nu a putut sau nu a vrut să spună”, a conchis Suzanne Moore, care apoi și-a urmat discursul ferm împotriva prezenței persoanelor trans în întrecerile sportive feminine.

„Reticența de a raporta în mod corespunzător ceea ce s-a întâmplat și interpretarea greșită a legilor au contribuit la faptul că alte organizații, cum ar fi NHS, British Medical Association și multe dintre universitățile noastre, au ajuns să creadă că pot să ignore sexul biologic și să permită în continuare oricui să se identifice drept femeie. Ei bine, nu pot! Schimbarea de direcție așteptată din partea CIO ar trebui să fie o lecție pentru toată lumea”, a mai notat jurnalista.

„Sunt tristă din cauza crizei actuale de la BBC, dar sunt conștientă de cât de mult a decăzut acest trust. În toate direcțiile în care femeile au luptat pentru a ne proteja drepturile și a apăra copiii, am câștigat: de la NHS și medicamentele supresoare de hormoni până la nenumăratele tribunale care se ocupă de drepturile angajaților, libertatea de exprimare și spațiile separate pentru femei și bărbați. BBC unde a fost în toate acestea?

Cum de au ratat TOATE aceste povești? În schimb, au produs materiale de propagandă cu care nici măcar nu și-au mulțumit propriul public”, a continuat Suzanne Moore, referindu-se la recentul scandal din sânul BBC, când un discurs al președintelui american Donald Trump a fost trunchiat în mod tendențios, conducerea trustului a demisionat.

Suzanne Moore își încheie apoteotic opinia din The Telegraph: „Când renumitul expert în fertilitate Robert Winston a spus în emisiunea Question Time că există două sexe, jurnalista Fiona Bruce l-a contrazis. Cu alte cuvinte, ce știe el? Știința și dovezile au triumfat în această competiție asupra noțiunii controversate de identitate de gen.

Sporturile feminine vor fi de-acum rezervate femeilor, datorită tenacității celor care și-au exprimat și susținut părerile. Cine ar fi crezut că va trebui să luptăm atât de mult pentru ceea ce credeam că este deja al nostru? Cei care au insistat sunt cei care n-au încetat să creadă. Cât despre cei care au refuzat să vadă dovezile din fața ochilor lor, rușine să vă fie!”

Suzanne Moore, 67 de ani, a mai scris, de-a lungul carierei sale, în Marxism Today, The Mail on Sunday, The Daily Mail, The Independent, The Guardian, The Telegraph și The New Statesman. În 2019, a câștigat Orwell Prize for Journalism. În martie 2020, după publicarea unui articol de opinie scris de Moore, intitulat „Femeile trebuie să aibă dreptul de a se organiza. Nu vom fi reduse la tăcere” în The Guardian, ziarul a primit o scrisoare cu peste 200 de semnatari, care respingea afirmația lui Moore potrivit căreia „apărarea drepturilor persoanelor trans reprezintă o amenințare pentru femeile cisgender”.