Obişnuit cu nisipul, arbitrul constănţean a lăsat fluierul pentru tricoul de fotbalist. Discret în joc, aşa cum trebuie să fie un arbitru, Oniţa nu a rezistat decît o repriză tentaţiei de a sta departe de fluier.
După pauză şi-a intrat în rolul obişnuit, scăpînd de cursele obositoare de pe extrema stîngă. “Trebuie să recunosc că parcă-i mai uşor cu arbitrajul, mai ales pe nisip”, a recunoscut Oniţa.
{{text}}