EPISODUL 60. Invitatul de astăzi al emisiunii Health Talks este Aleksander Bello, medic specialist cardiolog, care vorbește despre cele mai frecvente mituri legate de inimă, semnele care nu trebuie ignorate, rolul alimentației, al sportului și al stresului, dar și despre controversele legate de colesterol, statine și suplimente.
- Domnule doctor, spuneți-ne care sunt cele mai frecvente probleme cardiace cu care vin oamenii la cabinet și, în general, la un medic cardiolog.
- Cele mai frecvente probleme cardiace cu care pacienții se prezintă la cabinet sunt legate, în primul rând, de simptome, pentru că oamenii vin la medic atunci când îi supără ceva. Principalul simptom este durerea toracică. Atunci când au dureri în piept, fie legate de efort, fie nu, sau când au palpitații, tulburări de ritm cardiac, simt inima că bate ritmic sau aritmic, ori când obosesc mai mult la eforturi la care înainte nu oboseau. Aceste simptome ridică semne de întrebare și necesită un control cardiologic pentru a vedea dacă sunt de la inimă sau au o altă cauză.
- Știm că problemele cardiace sunt în continuare motivul numărul unu de deces în lume și în România. Ne puteți spune din ce motiv și dacă, de-a lungul timpului, numărul deceselor este în creștere sau stagnează?
- De-a lungul timpului, numărul lor a crescut, inclusiv pentru că populația globului a crescut și a început să îmbătrânească. Vârsta medie de viață este mai mare, iar aceste boli apar cu precădere la vârste înaintate. Bolile cardiovasculare sunt boli multifactoriale. Ele nu apar din cauza unui singur factor. În special boala aterosclerotică, responsabilă pentru infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, reprezintă o cauză majoră de deces și de invaliditate. Numărul acestor afecțiuni a crescut pentru că s-au schimbat foarte mult factorii de risc: fumatul, excesul ponderal, sedentarismul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, poluarea aerului, alimentele ultraprocesate. Toate acestea sunt consecințe ale evoluției tehnologice și ale unui stil de viață tot mai sedentar.
Aleksander Bello: „Bolile de inimă apar în mare parte din cauza stilului de viață”
- Ce poate face o persoană care își dorește să trăiască 100 de ani? Ce putem face pentru a preveni aceste probleme și pentru a trăi cât mai mult sănătos?
- Putem face multe lucruri, pentru că bolile de inimă apar în mare parte din cauza stilului de viață. Contează mediul în care trăim, programul zilnic și alimentația. Este foarte important să începem din vârste fragede cu un regim alimentar sănătos. Asta înseamnă alimente cât mai proaspete, multe fructe și legume, cât mai puține alimente ultraprocesate, mai puțin fast-food și semipreparate, mai multe semințe și nuci. Activitatea fizică regulată este esențială: 30 de minute pe zi sau cel puțin două ore pe săptămână. Mersul pe jos în ritm alert sau orice formă de mișcare este benefică pentru protecția cardiovasculară. De asemenea, trebuie să avem grijă la greutate și să facem periodic analize de sânge pentru a evalua colesterolul, trigliceridele, funcția renală și nivelul glicemiei.
- Nivelul colesterolului poate fi reglat doar prin alimentație, dacă este crescut?
- Da, poate fi reglat, pentru că o parte din colesterolul din sânge provine din alimentație. Alimentele care conțin colesterol sunt exclusiv de origine animală: laptele și produsele lactate, în special untul, smântâna, cașcavalul, carnea - mai ales cea de vită și oaie - și ouăle. Reducând consumul acestor alimente, atât ca frecvență, cât și ca cantitate, scădem aportul de colesterol din exterior. Restul colesterolului este produs de organism, dar producția lui este influențată de greutatea în exces, stres, fumat. Într-o primă fază, recomandăm schimbarea stilului de viață, apoi evaluăm rezultatele. Dacă pacientul este sănătos și fără factori de risc majori, acest lucru poate fi suficient. Dacă însă există deja depuneri de colesterol sau un eveniment cardiovascular în antecedente, de cele mai multe ori este nevoie și de medicație.
- Aceste medicamente se iau toată viața sau doar până scade colesterolul?
- Dacă nu reușim să atingem țintele de colesterol doar prin schimbarea stilului de viață, medicamentele trebuie luate zilnic, pe termen lung, de obicei toată viața. Efectul lor este de aproximativ 24 de ore. Principalele medicamente sunt statinele, folosite de peste 30 de ani. Au un profil de siguranță foarte bun, cu reacții adverse rare, și aduc beneficii majore, reducând semnificativ riscul cardiovascular prin scăderea colesterolului LDL, cel responsabil de depunerile pe vase.
- Există multe controverse online legate de statine și efectele lor negative. Ce ar trebui să știe oamenii?
- Nu există medicamente fără reacții adverse. Statinele pot produce, rar, dureri musculare sau o ușoară creștere a glicemiei pe termen lung. Însă beneficiile reducerii colesterolului și ale scăderii riscului cardiovascular sunt net superioare acestor riscuri. Prescriem un medicament doar atunci când beneficiile depășesc clar riscurile.
Aleksander Bello: „Corectarea factorilor de risc pot preveni în mare parte infarctul miocardic”
- Am auzit tot mai des de persoane tinere, de 40-50 de ani, care făceau sport și totuși au suferit infarct. De ce scade vârsta la care apar aceste probleme?
- Vârsta de apariție a bolilor cardiovasculare a scăzut în ultimii ani, inclusiv a infarctului miocardic și a morții subite. Mulți dintre acești pacienți par sănătoși și nu au simptome până la momentul evenimentului. Însă ei au factori de risc necorectați: fumat, colesterol crescut, hipertensiune netratată. Tocmai de aceea prevenția este esențială. Identificarea și corectarea factorilor de risc pot preveni în mare parte infarctul miocardic.
- Ce impact au genele în aceste probleme și cât contează stilul de viață?
- Majoritatea bolilor cardiace au o componentă ereditară. Boala cardiacă ischemică este, de obicei, poligenică, adică implică mai multe gene care, împreună cu factorii de risc, duc la boală. Genele se „activează” atunci când coexistă sedentarismul, obezitatea, stresul, hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul și poluarea. Corecția acestor factori poate preveni apariția bolii. Există și boli cardiace monogenice, unde o singură genă produce boala, iar acolo putem doar să încetinim evoluția și să reducem complicațiile.
Aleksander Bello: „Ceasurile smart nu măsoară foarte corect tensiunea arterială”
- Credeți că tehnologia, precum ceasurile inteligente, ne poate ajuta să ne monitorizăm sănătatea sau mai degrabă ne stresează?
- De cele mai multe ori, ele ne ajută, pentru că monitorizează, să zicem așa, funcțiile vitale. Este foarte important, în special, pentru dispozitivele care fac EKG pe o singură derivație. Ele sunt foarte utile pentru oamenii care au tulburări de ritm și le au sporadic, adică o dată la 2-3 luni și de scurtă durată. Și atunci, dacă ajung la doctor, nu mai au nimic. Este foarte important să facă electrocardiograma, chiar dacă este pe o singură derivație, în momentul în care apar tulburările dorite. Acest lucru ne ajută foarte mult să știm ce avem de făcut mai departe.
- Ce dispozitive mai sunt utile?
- Dispozitivele pentru măsurarea tensiunii. Astfel stim dacă tensiunea este normală sau crescută și putem lua măsuri să o scădem. De regulă, dispozitivele de măsurare a tensiunii trebuie să fie cu manșetă la braț. Sunt foarte multe dispozitive, în special ceasuri de încheietură, care nu măsoară foarte corect. Standardul rămâne măsurarea tensiunii cu manșetă la braț. Ar mai fi pulsoximetrele, care ne ajută să măsurăm atât pulsul, cât și saturația de oxigen, mai ales în timpul efortului. Sunt de mare ajutor pentru oamenii care fac activitate fizică și își pot urmări semnele vitale: cât de repede crește frecvența cardiacă, cât de mult crește tensiunea la efort, dacă saturația sângelui în oxigen scade sau nu.
- Dacă tot am ajuns în acest punct, este adevărat că prea mult sport sau sportul de intensitate foarte mare poate să ne facă rău?
- Aici trebuie să discutăm ce înseamnă intensitate mare sau mică. În primul rând, activitatea fizică este foarte utilă, mai ales dacă este regulată. Recomandăm atât persoanelor sănătoase, cât și celor bolnave, activitate fizică regulată de intensitate moderată. Clasificăm intensitatea efortului în mică, moderată, mare și foarte mare. Ideal, aceasta se măsoară prin test cardiopulmonar, care analizează consumul de oxigen, dar acesta se poate face doar în cabinet.
Aleksander Bello: „Efortul fizic moderat este sigur și benefic”
- Cum pot şti simplu oamenii care fac sport pentru prevenție sau din plăcere să cuantifice intensitatea?
- Activitatea fizică ușoară este cea în care frecvența cardiacă ajunge până la 55% din frecvența maximă. Frecvența maximă se calculează aproximativ ca 220 minus vârsta. Activitatea moderată este între 55% și 75% din frecvența maximă. Activitatea intensă este între 75% și 90%, iar cea foarte intensă peste 90%.
- Ne puteţi da un exemplu?
- Pentru un tânăr de 20 de ani, frecvența maximă este 200. Zona moderată este între 110 și 150 de bătăi pe minut. Acesta este intervalul optim de efort. Acest tip de activitate aduce beneficii clare pe termen lung în prevenția bolilor cardiovasculare și în scăderea mortalității. Peste acest nivel, metabolismul cardiac devine anaerob și se produce acid lactic. Acidul lactic este responsabil de durerile musculare și poate avea efecte nocive dacă se produce în cantitate mare și pe durate lungi. De aceea, efortul moderat este sigur și benefic. Există studii care arată că efortul moderat combinat cu intervale scurte de efort intens poate aduce beneficii asupra condiției fizice generale, dar fără efecte clare asupra scăderii mortalității. De aceea, moderația este cea mai bună metodă. Recomand activitate fizică moderată, cu episoade scurte de intensitate mai mare, urmate de revenire.
- Citeam că zona 2 de efort este atunci când încă poți vorbi, dar nu prea ai chef, iar în zona 3 deja nu mai poți vorbi. Este o metodă bună de orientare?
- Da, există o explicație. Când efortul devine prea mare, crește frecvența respiratorie și nu mai poți vorbi pentru că trebuie să respiri. Activitatea fizică de recreere trebuie să fie limitată de simptome. Este mai bine să faci efort mai mult timp la intensitate mai mică decât mai puțin timp la intensitate mare. De exemplu, pentru slăbit, cantitatea de energie consumată poate fi similară, dar efortul moderat este mult mai sănătos pentru inimă.
- Există exerciții mai bune pentru inimă? De exemplu mersul rapid, alergarea, exercițiile HIIT?
- Exercițiile benefice pentru sănătatea cardiovasculară sunt cele izotonice, adică cele care implică mișcare și modificarea lungimii mușchilor. Mersul, alergarea, înotul, bicicleta, dansul, pilatesul sunt foarte bune. Exercițiile de forță sunt și ele utile, dar cu greutăți mai mici. Ridicarea de greutăți foarte mari, exercițiile izometrice, nu sunt la fel de benefice. Recomandarea este ca aproximativ un sfert din activitatea fizică să fie de tip forță, iar restul activitate aerobică.
Aleksander Bello: „Infarctul poate apărea în condiții de stres sau efort intens”
- Există mitul că un infarct apare după o supărare sau o veste proastă. Este adevărat?
- Uneori se poate întâmpla. De cele mai multe ori, infarctul apare pe fondul unei plăci de aterom instabile. Aceasta se poate fisura, iar plachetele formează un cheag care blochează vasul. Stresul intens, fizic sau emoțional, poate declanșa acest mecanism prin creșterea adrenalinei, a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace. De aceea, infarctul poate apărea în condiții de stres sau efort intens. Acesta este și motivul pentru care unele infarcte apar dimineața devreme, când activitatea sistemului nervos simpatic este mai intensă.
- Pot exista cazuri în care o persoană liniștită, fără stres cronic, să facă infarct după o veste dureroasă?
- Se poate. Totul depinde de cât de instabilă este placa de aterom și de factorii genetici. Reacția diferă de la o persoană la alta.
- Ce analize ar trebui să-și facă oamenii pentru a afla dacă sunt predispuși la probleme cardiace? Mă refer dincolo de analizele uzuale. Sunt acestea suficiente sau ar fi indicat să facă și ceva în plus?
- Un pacient asimptomatic, adică un om care nu are niciun simptom și are o viață normală, trebuie să-și facă un set uzual de analize de sânge. Acestea pot fi făcute prin medicul de familie sau în orice altă parte, o dată pe an, mai ales după 25-30 de ani. Doar dacă la aceste analize apar valori ieșite din comun, foarte mari, ale colesterolului, glicemiei, funcției renale sau ale markerilor de inflamație, atunci trebuie făcute controale suplimentare pentru a vedea cauza și dacă pot fi corectate. Prevenția poate fi făcută de orice medic, nu neapărat de un cardiolog: medic de familie sau medic internist.
- Dar dacă pacientul are simptome?
- Dacă are dureri în piept sau palpitații, atunci, pe lângă analizele de sânge, sunt necesare investigații suplimentare. Începem cu un examen clinic și anamneză. Contează foarte mult istoricul familial, de exemplu existența unor morți subite la vârste tinere. Măsurăm tensiunea arterială, facem o ecografie cardiacă pentru a vedea structura și funcția inimii. Dacă nu găsim modificări, luăm măsuri de prevenție sau corectăm factorii de risc. Uneori sunt necesare teste suplimentare, cum ar fi testul de efort, pentru a vedea dacă apare ischemia la efort, sau alte investigații, în funcție de rezultatele obținute.
Aleksander Bello: „Inteligența artificială este un ajutor foarte mare pentru noi”
- Ce părere aveți despre apariția inteligenței artificiale și despre modul în care ar putea influența relația medic-pacient? Există calculatoare online care estimează riscul de boală cardiacă în următorii 30 de ani. Ce părere aveți despre aceste teste și despre folosirea unor platforme precum ChatGPT?
- Din punctul meu de vedere, este bine ca oamenii să fie informați. Inteligența artificială este, cel puțin în prezent, un ajutor foarte mare, nu doar pentru medici, ci și pentru alte domenii. În medicină, inteligența artificială este integrată de ani buni în softurile aparatelor medicale: electrocardiografe, ecografe, monitoare Holter, aparate de monitorizare a tensiunii sau defibrilatoare automate. Este de mare ajutor pentru că reduce semnificativ timpul de analiză a datelor și scurtează intervalul dintre prezentarea pacientului și stabilirea diagnosticului sau inițierea tratamentului. De asemenea, ajută la crearea de modele de predicție a riscului cardiovascular.
- Credeți că în viitor vom putea prezice cu mai mare acuratețe apariția unui infarct cu câteva luni înainte?
- Inteligența artificială are totuși o limitare majoră: îi lipsește inteligența emoțională, esențială în relația medic-pacient. Ca ajutor pentru medic, însă, este foarte utilă. În ceea ce privește predicția infarctului miocardic, nu cred că vom ajunge să prezicem cu exactitate că un infarct va apărea peste o săptămână sau o lună. Predicțiile pe care le facem acum sunt estimări de risc pe termen lung. Ateroscleroza este o boală cu evoluție imprevizibilă, care poate progresa lent sau brusc. Chiar dacă tratăm toți pacienții cu factori de risc, nu toți vor face infarct. Dar tratându-i pe toți, reușim să prevenim evenimentele la cei care ar fi fost afectați. Predicția exactă, individuală, este foarte greu de realizat și probabil nu va fi posibilă în viitorul apropiat.
- Recomandați testele genetice pentru o persoană sănătoasă care vrea să știe dacă este predispusă?
- Nu. Testele genetice sunt recomandate în special persoanelor care provin din familii cu boli genetice sau cu istoric de moarte subită la vârste tinere. Aceste teste ajută la stratificarea riscului și la monitorizarea celor care au mutații genetice relevante. Dacă am face teste genetice la persoane complet sănătoase, am putea descoperi variante genetice cu semnificație necunoscută, ceea ce ar crea stres și investigații inutile.
Aleksander Bello: „Problema majoră este consumul de energizante, mai ales în combinație cu alcoolul”
- Ați observat schimbări la inimile oamenilor care consumă în exces energizante sau cafea?
- Atât energizantele, cât și cafeaua conțin cofeină și pot influența inima, dar nu din punct de vedere structural. Inima este, de obicei, normală din punct de vedere anatomic. Problema apare la nivelul sistemului electric al inimii. Cofeina este un stimulent și poate declanșa tulburări de ritm. Cei care consumă excesiv cafea sau energizante se plâng frecvent de palpitații. De cele mai multe ori, eliminarea acestor stimulente rezolvă problema.
- Dacă bem multă cafea, dar nu simțim palpitații, este o problemă?
- Pragul diferă de la om la om. Depinde de greutate, odihnă, stres, fumat, funcția tiroidiană sau nivelul electroliților. În general, până la aproximativ 300 ml de cafea pe zi nu creează probleme cardiace și poate avea chiar efecte benefice. Problema majoră este consumul de energizante, mai ales în combinație cu alcoolul. Acest lucru poate fi periculos și poate duce la tulburări grave de ritm cardiac, chiar la persoane tinere și aparent sănătoase. De aceea, această combinație trebuie evitată.
- Ce părere aveți de dietele astea care au apărut în ultimul timp? Keto, low carb, vegane, postul intermitent. Credeți că ar putea afecta sistemul cardiac sau nu au o influență atât de mare pe această latură?
- Dieta unanim acceptată că scade riscul cardiovascular este dieta mediteraneană. Înseamnă foarte multe fructe și legume cât mai proaspete, mult pește, salate, brânză, câte un pahar de vin din când în când și foarte multă bună dispoziție și voie bună. Și luatul mesei în familie. Dincolo de regimul alimentar contează foarte mult mediul și felul în care mâncăm și numărul de calorii pe care le consumăm. Dacă mâncăm repede, o să consumăm multe calorii fără să avem nevoie. Dacă mâncăm încet, stând de vorbă, o să consumăm mai puține calorii și îi dăm timp organismului să le preia și să le asimileze. Dietele, de regulă, sunt inventate pentru scăderea în greutate, nu pentru sănătatea inimii.
Aleksander Bello: „Alcoolul, în cantități mici, poate avea efecte benefice pentru inimă”
- Spuneați că este indicat chiar și un pahar de vin din când în când. Există această controversă: unii spun că face bine la inimă, alții că orice picătură de alcool este dăunătoare. Care este adevărul?
- Alcoolul, în cantități mici, poate avea efecte benefice. Cantități mici înseamnă o doză pe zi: aproximativ 200 ml de vin, 500 ml de bere sau 50 ml de tărie, adică în jur de 20 g de alcool pur. Vinul, mai ales cel roșu, pare mai benefic datorită conținutului de taninuri. Taninurile au efect benefic asupra endoteliului vascular, asupra celulelor din interiorul vaselor. În plus, alcoolul, în cantități mici, relaxează, poate reduce tensiunea arterială și are efect diuretic. Poate acționa ca un mic „medicament” pentru cei cu tensiune ușor crescută.
- Când apar problemele?
- La exces. Atunci poate crește tensiunea arterială și poate avea efect toxic asupra mușchiului cardiac. Știm că alcoolul, chiar și în cantități mici, poate fi carcinogen pentru stomac, ficat și colon. Dacă întrebați un gastroenterolog, probabil va spune „nicio picătură”. Din punct de vedere cardiovascular, cantitățile mici nu cresc riscul, dar pot dăuna altor organe.
- Mai ales că există studii care arată efecte negative asupra creierului chiar de la prima picătură.
- Da, alcoolul are efecte negative asupra sistemului nervos, pentru că blochează comunicarea neuronală. De aceea scade coordonarea și capacitatea de reacție.
Aleksander Bello: „Orice durere toracică tipică trebuie investigată de urgență”
- Ce mituri despre cardiologie v-ar plăcea să demontați?
- Primul mit este că inima nu doare. Mulți pacienți spun „știu că inima nu doare, dar am dureri în piept”. Inima doare, iar când doare poate fi grav, inclusiv infarct miocardic. Orice durere toracică tipică - retrosternală, ca o gheară, care iradiază în gât, brațe sau spate, însoțită sau nu de transpirații, respirație grea sau palpitații - trebuie investigată de urgență. Dacă durează mai mult de 10-15 minute, trebuie chemată ambulanța.
- Alt mit?
- Al doilea mit este că hipertensiunea dă simptome. De cele mai multe ori este asimptomatică, de aceea se numește „ucigașul tăcut”. Valorile pot fi foarte mari, iar pacientul să se simtă bine. Un alt mit este legat de statine, că „distrug ficatul”. Nu este adevărat. Inițial se monitorizau transaminazele, dar s-a demonstrat că statinele sunt sigure. Scăderea țintelor de LDL colesterol nu este pentru profit, ci pentru că studiile arată clar că valori mai mici înseamnă risc mai mic de infarct.
- Ce e nou în tratamentul insuficienței cardiace și al aritmiilor?
- Au apărut molecule noi care reduc simptomele, spitalizările și mortalitatea, iar vestea bună este că sunt compensate integral. Există și dispozitive de asistare ventriculară pentru cazuri severe și progrese importante în ablația fibrilației atriale.
- Ce părere aveți despre suplimentele pentru inimă?
- Suplimentele nu înlocuiesc un stil de viață sănătos. Sunt utile doar dacă există carențe dovedite. La oamenii sănătoși, care se alimentează corect, nu aduc beneficii.
Emisiunea integrală cu Aleksander Bello
- În încheiere, 3-4 sfaturi pentru o inimă sănătoasă?
- Stil de viață sănătos: controlul greutății, alimentație echilibrată, mișcare zilnică 20-30 de minute, măsurarea periodică a tensiunii și analize de sânge o dată pe an. Așa putem preveni boli grave și avea o viață mai lungă și mai sănătoasă.
{{text}}