Transferurile cam ... sălcii ale Rapidului

Termenul de „sălciu” nu vine de la Paraschiv, nici de la Sălceanu. Sau poate că vine, cine știe?!

Suporterii giuleșten s-au burzuluit în scris la domnul Șucu, plângându-se punctual de transferuri plâpânde și în sens mai larg de politica clubului. Nu-i nimic, în jurul patronului (scump la vorbă și chiar la vedere) există suficienți yesmeni care să absoarbă nemulțumirile, iar la o adică, după un rezultat bun, se poate repeta episodul cu parizerul pe capotă, pentru că mezelurile fraternizează.

Eternul playmaker lipsă

Nici Gâlcă nu dă pe-afară de bucurie. Ceea ce a cerut el concret, un mijlocaș care să lege jocul, să poată face din Rapid o echipă nu doar de contraatac, ci și de posesie, nu s-a putut rezolva.

Sigur că perioada de transferuri mai ține vreo trei săptămâni, până pe 9 februarie, dar ce iei pe ultima sută de metri n-are întotdeauna certificatr de calitate.

Plus că până atunci, până pe 9 februarie, mai sunt vreo cinci etape grele. De ce-i mai aduci pe cei care ar veni atunci? Pentru trei runde de sezon regulat și încă zece meciuri de playoff?

O mutare ... culturală

Până atunci conducerea raportează recolta la hectar a acestui Supermercato. Daniel Paraschiv, cu 10 meciuri și un gol (în Cupă) pentru Cultural Leonesa, a doua divizie spaniolă.

Împrumut în Giulești de la Oviedo, care-l trimisese vara trecută, tot împrumut, și în mediul cultural de la Leonesa. În acest moment senzația e că în centrul atacului va juca mai mult tot Koljic, Paraschiv părând să fie un back-up, cam de nivelul lui Jambor.

Nu-i cam scump?

Ce surprinde însă e aducerea lui Robert Sălceanu. Nu transferul în sine, cât supralicitarea lui. Mediatică, dar și financiară. Patru sute de mii de euro la Petrlul, bașca procente dintr-un ulterior transfer! Plus Rareș Pop și Ignat, dați îmrumut la Ploiești până în vară. Nu-i cam mult?

Sălceanu a jucat binișor anul trecut la Buzău, dar a retrogradat, sigur că nu din vina lui. La Ploiești a fost așa și-așa.

A dat golul acela impresionant cu FCSB, când el însuși a spus că ”a vrut să scape de ea”. Dar 400 de mii doar pentru asta? Sigur, Robert e ”under”, dar cu cine joci în primele etape? Cu el sau cu Borza, care e tot ”under”? Sau poate că e ceva pe țeavă, vreo ofertă pentru Borza, și noi nu știm?!

Poate că decarul exista...

Pripită pare și renunțarea la Rareș Pop, fie și numai pentru o jumătate de an. Departe de stângaciul sclipitor care venise de la Arad, Rareș a aunecat la vale mai ales pentru că Rapidul a preferat ”lateralii-săgeată”, gen Dobre și Petrila, nu pe cei de construcție, cum e ex-arădeanul.

Dar de ce nu s-a gândit nimeni să-l facă pe Rareș acel play-maker, acel mijlocaș de atac pe care Rapidul îl tot caută? La 19-20 de ani profilul tactic încă nu e bătut în cuie, iar un jucător nu foarte înalt a cărui calitate e tehnica, nu viteza, poate fi mutat în zona centrală.

Giulești sau China?

Și ajungem iarăși la discuțiile despre mult-visatul decar. Poate fi acesta Nicușor Stanciu? Teoretic ar putea fi, dar nu demult dl. Angelescu ne-a explicat printr-un elaborat raționament economic care ar fi piedicile.

În primul rând salariul, de parcă n-ar fi plătit din aceeași pungă... Dar dacă merge în China, atunci Stanciu ar fi valorificat, ceea ce pare în acest moment soluția cea mai zâmbitoare pentru patronul corporației bicefale Genoa-Rapid.