L-a refuzat pe Gigi Becali și dezvăluie că a fost aproape să ajungă la Dinamo în această iarnă: „Mi-ar fi plăcut. Vă spun de ce n-am semnat”

Bogdan Vătăjelu (32 de ani), fostul fundaș stânga de la Universitatea Craiova, a rămas liber de contract după experiența de la Aktobe, club pentru care a jucat două sezoane. Acum, petrece timp alături de familie, dar se antrenează din greu pentru a rămâne în formă și așteaptă să-și găsească un nou angajament, în România sau chiar în străinătate.

Într-un interviu acordat pentru cititorii Gazetei Sporturilor, la Craiova, Bogdan Vătăjelu a rememorat cele mai frumoase experiențe din Bănie, dar a analizat și șansele pe care echipa lui Filipe Coelho le are la titlu, transmițându-le un mesaj oltenilor.

Bogdan Vătăjelu a vorbit și despre viața din Kazahstan și a spus în premieră de ce n-a mai ajuns la Dinamo în această iarnă.

- Salut, Bogdan! Ce mai faci și cum ești tu acum, în perioada aceasta?

- Salut! În perioada asta mă antrenez, încerc să rămân cât de în formă pot și am mai mult timp de familie, timp pe care l-am pierdut în cei doi ani de Kazahstan, dar încerc să recuperez, așa, puțin. Clar că nu este o perioadă foarte bună pentru mine pentru că încă nu am găsit o echipă, dar încerc să iau tot ce e pozitiv din perioada asta.

- Poate că un timp de relaxare și de liniște îți prinde bine acum, nu?

- Da, într-adevăr. Este o perioadă destul de lungă, să zic, și știi cum e, nu-ți dorești chiar atât de mult, dar, așa cum ți-am zis, încerc să iau lucrurile bune din perioada asta care a fost și încă este un pic grea.

- Povestește-mi puțin despre viața din Kazahstan, pentru că am auzit tot felul de păreri. Unii spun că e foarte frumos, unii spun că sunt puțin departe de fotbalul românesc, să zic așa, și de condiții. La tine cum a fost? Care e experiența ta?

- Păi, experiența mea per total a fost una bună, zic eu. Am avut doi ani în care am jucat, ăsta a fost lucrul cel mai important. Într-adevăr, Kazahstanul nu e cea mai apropiată țară de Europa, însă da, este o cultură diferită, oameni diferiți, o viață liniștită din punctul meu de vedere. Ca și orașe, într-adevăr, sunt două orașe care sunt foarte, foarte frumoase și la un nivel, să zic, european, dar celelalte, într-adevăr, nu sunt așa dezvoltate, iar viața, cum ți-am zis, e una normală.

- Simți că ai fi putut face mult mai mult la Aktobe?

- Cu siguranță, cred că sunt lucruri pe care le poți îmbunătăți și clar că puteam să fac mult mai multe lucruri. În general, după ce treci de o perioadă, te gândești la ce ai fi putut îmbunătăți, unde ai făcut bine, unde ai greșit. Deci clar că se putea mult mai bine, dar eu sunt mulțumit și, așa cum vreau să mă gândesc, e o experiență pozitivă și iau lucrurile bune pe care le-am făcut acolo.

- Cât de mult a contat în cariera ta o experiență în Kazahstan, un loc în care nu merg atât de mulți fotbaliști români, și ce diferențe sunt față de campionatul din Cehia? Pentru că ai fost și acolo...

- Da, este o diferență într-adevăr. Dacă e să comparăm fotbalul din Kazahstan și cel din România, clar, acolo se joacă un alt tip de campionat: se joacă sistemul martie-noiembrie, deci e puțin diferit. Îți trebuie un pic de timp de adaptare, dar după părerea mea este un campionat mult mai lejer decât în România, pentru că se și joacă mai puține meciuri. În vară nu prea ai pauză, deci pauzele mari sunt în perioada de iarnă. Și da, cred că fotbalul din România și cel din Cehia, așa cum ai zis mai devreme, sunt clar mult peste Kazahstan. Totuși, Kairat a reușit să intre în grupele Champions League, ceea ce la noi nu s-a întâmplat încă. Cred că este o mică excepție, au avut și mult noroc, dar clar asta face parte din fotbal și, într-adevăr, cu noroc poți să ajungi să faci o asemenea performanță.

- Ți-a lipsit Craiova în toată această perioadă, cât ai fost plecat?

- Ca oraș, aici noi suntem stabiliți de 7-8 ani. Ca echipă, dacă mi-a lipsit... într-adevăr, când am plecat s-a terminat un ciclu din viața mea pentru că aici e echipa la care am crescut, unde m-am dezvoltat, de unde am și plecat prima dată, la Sparta Praga. Deci da, pot să zic că cumva că mi-a lipsit. Dar pe mine, sincer, experiențele pe care le-am avut în Kazahstan și în Cehia m-au dezvoltat. Am văzut și altă lume, am văzut alte culturi și înțelegi mult mai mult oamenii când te duci și joci în alte țări. Craiova s-a dezvoltat extraordinar de mult, deja e la un alt nivel și mă bucur că s-a întâmplat asta, pentru că s-au investit destul de mulți bani și cred că merită orașul.

- Ai două trofee cu Craiova, dar îți lipsește un titlu...

- Oricare jucător care joacă la Craiova și vede cât de iubită e echipa nu numai în Oltenia, ci în toată România, probabil că își dorește la un moment dat în cariera să aducă și un campionat, să facă atâta lume fericită. Asta e clar!

- Puteați lua titlul cu CFR Cluj, în finala campionatului din 2020.

- Am fost foarte aproape la acea finală, între ghilimele, cu CFR Cluj. Dar n-a fost să fie. Sunt foarte mulți jucători care nu câștigă campionate în cariera lor, dar normal că mi-aș fi dorit asta. Poate anul ăsta Craiova o să bucure fanii, să vină și acel trofeu pe care îl așteaptă toată lumea.

- Crezi că oltenii au forța să ia campionatul? Crezi că se pot detașa de Rapid și Dinamo?

- Eu zic că da! La ceea ce au arătat până acum, au fost echipa cea mai solidă, echipa despre care mulți jucători și antrenori adverși au spus că este cea mai bună și cea mai puternică din campionat. Așa că eu cred că au șansele cele mai bune în acest an, părerea mea! Au un lot care chiar a fost construit foarte bine, gândit, și s-au și legat foarte repede între ei. De obicei, îți trebuie ceva timp să se întâmple lucrul ăsta. Dar uite că ei s-au adaptat unui stil de joc și le merge foarte bine. După părerea mea, sunt numărul unu în acest moment.

- Anul acesta a fost altfel pentru ei, pentru că au și reușit să ajungă în grupele unei competiții europene. Experiența asta europeană îi poate ajuta și în fotbalul intern?

- Da, da, 100% îi poate ajuta. Au avut cel mai greu parcurs dintre toate echipele sau, dacă nu, al doilea cel mai greu parcurs dintre toate echipele din Conference. Și s-au descurcat foarte bine. Din păcate, la ultimul meci a fost ce a fost, dar sunt sigur că și-au și revenit după acel meci urât. Și n-au decât să ia numai lucrurile pozitive care pot să-i ajute în campionat 100%.

Din lotul Craiovei, Carlos Mora este jucătorul preferat al lui Bogdan Vătăjelu

- Spune-mi, te rog, un fotbalist din lotul Universității Craiova care ți-a atras atenția.

- Mora este un jucător foarte-foarte bun. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce a făcut anul trecut, un jucător tehnic, cu forță incredibilă. Și ceilalți sunt la un... dar mi s-a părut jucătorul cel mai constant, asta am văzut eu la el. Și ceilalți, și Nsimba, și Al-Hamlawi au avut rolul lor în creșterea asta a echipei. Deci părerea mea e că el, să zic așa, ca stil, îmi place cel mai mult.

- Cum vezi echipa de acum față de echipa din sezonul 2019-2020, când ai fost și tu și ați fost foarte aproape să luați campionatul? Pe plus sau pe minus?

- Eu zic că este o creștere clară. Adică noi atunci, dacă țin bine minte, am fost exact în pandemie, o perioadă grea pentru că nu puteai să joci cu suporteri. Am făcut totuși un play-off extraordinar. Am avut cred că opt din zece victorii, ceva de genul ăsta, cu Cristiano, cu Bergodi. Eu am mai zis-o de câte ori am fost întrebat: nu am fost pregătiți. Nu am fost... eu am intrat atunci după o perioadă în care nu jucasem foarte mult, era Nicușor care juca, eu nu jucam. Dar dacă mă uitam așa pe echipă, toți jucătorii erau foarte buni. Însă nu cred că eram la experiența CFR-ului, pentru că la CFR erau Ciprian Deac, Alex Chipciu, Camora, care încă joacă acum, joacă fundașul central care ne-a dat și gol... (n.r. Vinicius).

- Cum a fost concurența cu Nicușor Bancu?

-Noi am jucat împreună din 2014, atunci când am promovat, el a venit. Chiar mă și uitam la niște... îmi apăreau niște secvențe din 2014-2015 și jucam amândoi: el juca mijlocaș stânga, eu fundaș stânga. Noi ne înțelegem foarte bine, suntem prieteni foarte buni. Întotdeauna ne-am înțeles bine, clar. A fost o perioadă în care el juca, eu nu jucam și nu era cea mai bună perioadă a mea, să zic. Am plecat apoi la Sparta Praga, m-am întors, el deja devenise căpitanul, era numărul unu, era la națională... mi-a fost greu să revin, să pot să-i iau locul.

- Și ce ai făcut ca să-ți recâștigi locul în echipă?

- M-am reprofilat. Cred că Bergodi m-a pus fundaș dreapta, după care am avut o perioadă foarte bună și cu domnul Reghecampf, și cu Ouzounidis la fel, fundaș dreapta, și până la urmă am rămas acolo. Am terminat contractul pe poziția de fundaș dreapta. El e diferit față de mine, el e mult mai ofensiv. Eu am fost mai defensiv, așa m-am considerat eu. Dar, ți-am zis, ne înțelegem foarte bine, păstrăm legătura. A avut și el două accidentări foarte grave și a trecut extraordinar de bine, cu sprijinul familiei și al clubului. Merită ce i se întâmplă acum și mă bucur, îl felicit pentru ceea ce face!

Bogdan Vătăjelu: „Am refuzat-o pe FCSB”

- Cum fost perioada de la U Cluj? După Craiova a urmat o altă echipă cu o masă mare de suporteri. Cum te-ai simțit acolo?

- M-am simțit bine, venisem după accidentare. Mi-am revenit foarte bine, am jucat, ajunsesem la un nivel fizic bun și eu cu domnul Sabău. După care am avut o mică accidentare, o pubalgie care m-a ținut pe margine în cantonamentul de iarnă. Clar mi-a fost mai greu să intru în ritm. Și după aceea au fost niște mici chestii care, na, n-au fost cum mi-au plăcut mie, să zic. M-am dus... refuzasem FCSB-ul ca să mă duc la U Cluj pentru o stabilitate. Am mutat copiii la Cluj la școală... a fost cumva puțin dificil, știi? După care s-au întâmplat niște chestii care nu mi-au plăcut. Într-adevăr, și ei au avut alte așteptări de la mine, dar neținând cont de... de perioada pe care tocmai o traversasem. Și, așa cum ți-am zis, s-au petrecut niște lucruri, a venit oferta de la Aktobe... Puteam să trag să stau la contract sau puteam să aleg un loc unde cineva mă vrea, nu să stau undeva unde nu sunt dorit.

- Ți-a fost greu?

- Într-adevăr, mi-a fost mai greu, fetele au rămas la Cluj, eu m-am dus în Kazahstan... a fost o perioadă dificilă pentru noi. Dar experiențele astea... Acum chiar vorbeam cu soția, am zis că, sincer, aș pleca oriunde în lume. Adică am plecat în Kazahstan, m-aș duce oriunde să încerc și alte lucruri, să am alte experiențe. Pentru că dacă ieși din zona ta de confort puțin, atunci te dezvolți mult mai mult și chiar dacă a fost greu, probabil ne-a întărit chestia asta, știi? Și până la urmă a fost o decizie bună per total.

- Ce s-a întâmplat, de ce ai refuzat-o pe FCSB?

-Am vorbit la telefon și cu domnul MM Stoica, și cu Gigi Becali. Mă voiau acolo. Din ce am înțeles, mai mult nea Gigi... Eram accidentat și instabilitatea de acolo cumva m-a făcut să nu merg mai departe. Nu pot să zic că i-am refuzat eu, dar n-am mai continuat discuțiile. Uite, vezi, zici că vrei să cauți o stabilitate, dar de fapt te duci în altă parte și poate să nu fie așa. Niciodată nu poți să știi exact, oriunde te-ai duce. Am ales așa, am ales eu ce am crezut de cuviință. Dacă a fost sau n-a fost decizia bună... suntem produsul alegerilor noastre.

Vătăjelu recunoaște în premieră oferta de la Dinamo: „Sincer, mi-ar fi plăcut să joc acolo”

- E adevărat că în această iarnă te-a dorit Dinamo?

- Da, au fost niște discuții înainte de Revelion. Mie sincer mi-ar fi plăcut Dinamo, nu ascund asta, doar că, tot așa, niște mici discuții... Nu vreau să dezvălui. Oamenii și-au dorit, mi-au spus perioada contractuală și suma, dar am zis că aș vrea să mă mai gândesc și până la urmă s-a optat pentru altcineva. Pot să zic că o trec la alegeri. Mi-ar fi plăcut Dinamo ca proiect și ceea ce se întâmplă acolo.

- Dacă ai fi pus să alegi între a semna acum cu o echipă din Liga 1 sau cu o echipă din străinătate, indiferent de campionat, unde te-ai duce?

- Sigur că mi-ar plăcea să joc în România. Clar, am și spus, eu m-aș întoarce și acasă. Nu pot să fiu ipocrit să zic că au curs ofertele. Dar poate pe aceiași bani, pe aceeași sumă, aș alege clar România. Poate și pe bani mai puțini. Aș lua în calcul orice ofertă și o analizez dacă va veni.

- Probabil că nu ai în plan să-ți închei cariera prea curând, dar te-ai gândit dacă vrei să devii antrenor sau conducător de club după ce te retragi?

- Da, îmi doresc să joc cât mai mult, dar știi cum e, trebuie să fii sănătos, trebuie să fii la un club unde încă ești dorit și să continui acolo. Îți dorești să joci până la 37-38, dar corpul o să zică la un moment dat "stop" și nu cred că are rost să te faci de râs doar ca să te agăți de niște speranțe că poți să mai joci fotbal. La o carieră de antrenor, sincer, nu m-am gândit pentru că nu știu dacă mă atrage chestia asta. Nu m-a atras, nu mă văd un antrenor. Nu știu. Acum aș spune că mi-ar plăcea să învăț alte lucruri și să am un alt drum. Dar nu știi ce se poate schimba. Mi se pare că pentru a fi director sportiv sau președinte trebuie să ai, nu știu, o anumită alură, o anumită prestanță. Clar că nu mi-ar displăcea, dar de moment, îți spun sincer, nu mă văd.

„S-a exagerat puțin cam mult, am văzut doar niște împingeri”

- Ce părere ai despre ce s-a întâmplat la CFR Cluj - U Cluj?

- Da, am urmărit și eu meciul și am văzut la final acel conflict. Eu am lucrat cu domnul Bergodi și cred că au fost foarte mulți oameni care au spus că este un antrenor și un om extraordinar. Toți care au lucrat cu el pot să confirme acest lucru. Din cauza tensiunii jocului, a unui derby, probabil că s-au spus niște lucruri, pentru că nu cred că altfel se aprindea Cristiano în așa fel. Și după părerea mea, s-a exagerat puțin cam mult.

- S-a exagerat?

- Da, pentru că am văzut doar niște împingeri. Într-adevăr, nu ai vrea să le vezi, pentru că este un antrenor și el ar trebui să fie eticheta de calm și de... nu știu, de aplanare a unor conflicte. Dar ai un pahar și atunci când dă pe afară, la un moment dat cred că vezi și tu negru în fața ochilor și nu mai gândești, cum se spune, nu-ți mai ajunge sângele la creier. Am înțeles că și-au vorbit și și-au prezentat scuzele unul altuia. Acum, știi cum e, fiecare are varianta lui și probabil că adevărul e undeva la mijloc.

- În încheiere, ce mesaj le-ai transmite celor de la Universitatea Craiova?

- Nu știu dacă sunt în situația de a da sfaturi, dar le transmit să continue ce au început cu Mirel Rădoi și, probabil, dacă vor avea aceeași constanță și aceeași dăruire, vor avea șanse mari ca anul acesta să se bucure.