Pe gaura cheii

Româncele s-au antrenat ieri la National Indoor Stadium alături de chinezoaice, însă antrenorul asiatic Lu Shanzen nu a permis prezenţa presei



Numărătoarea inversă parcă merge accelerat acum. Doar patru zile pînă la calificările pe echipe, antrenamentele capătă o alură şi mai gravă, dacă asta e posibil. Ieri dimineaţă, gimnastele române s-au pregătit preţ de două ore în sala 1 din interiorul uriaşului National Indoor Stadium, la doi paşi de arena de concurs. La un cot distanţă de chinezoaice şi de gimnastele din diverse ţări, repartizate în grupele mixte. Aceeaşi dispunere ca la antrenamentul oficial, pe podium, de joi, dar, mai ales, cu cea din preliminariile competiţiei pe echipe.



Antrenorul coordonator Nicolae Forminte n-are nimic împotriva prezenţei presei la antrenament, dar nu depinde doar de el. Întîi, un oficial chinez se duce să-l întrebe, luînd cu el şi acreditarea, şi hîrtia de accept semnată de Adrian Stoica, arătată de echipa de filmare de la NBC. Se întoarce după 20 de minute şi putem pătrunde pînă la uşa sălii. Dar asta nu e tot, trebuie să accepte şi antrenorii celorlalte echipe care se află în sală. Nimeni n-are nimic de comentat, nici spaniolii, nici ungurii, nici elveţienii, canadienii ori venezuelenii. Nimeni, mai puţin tehnicianul team-ului chinez, Lu Shanzen. Iar dacă el nu vrea, nu se poate. Aşa sînt regulile.



Pe finalul şedinţei de pregătire, cînd fetele sînt la sol, pot fi zărite în fugă atunci cînd se deschide uşa. Steliana Nistor îşi dă jos brîul care-i încinge spatele. Are ceva probleme. Fiecare îşi face diagonalele, iar în difuzoare se aud melodiile: acordurile greceşti ale Sandrei Izbaşa, "Lacul Lebedelor" pentru Ana Maria Tămîrjan ori "A la lune" al Andreei Grigore. La final, gimnastele ies din sală, româncele printre ultimele. "Asta e sala care ne place cel mai mult", spune Tămîrjan. "Pentru că e aproape de sala de concurs?". "Da, probabil". La cinci metri distanţă, o perdea acoperă intrarea în arena unde se va evolua de sîmbătă încolo. Iar dacă fetelor le va plăcea acolo şi mai mult, cu atît mai bine!





În priză

Antrenorul Nicolae Forminte stă cu ochii doar pe elevele lui



- Domnule Forminte, aţi fost în sală cu chinezoaicele. V-aţi uitat un pic şi la ele?

- Nu, nu mă interesează. Eu concurez aici cu fetele mele, care au problemele lor, personale, de sănătate, de adaptare, de fus orar. Nu vreau să mă mai încarc şi cu ale altora. Important e ca noi să fim bine, asta contează cel mai mult.



- Sînteţi mulţumit de stadiul actual al pregătirii?

- Doar cînd o să fiu în tribună o să fiu mulţumit.



- Aţi stabilit ordinea intrării în concurs pentru concursul pe echipe?

- Încă nu, o s-o fac după antrenamentul pe podium, de joi dimineaţă. Sper ca pînă atunci Nistor şi Tămîrjan să fi adunat destule repetări la exerciţii astfel încît să fie oameni de bază, aşa cum au fost la Europene.



- Fetele spuneau că le place această sală.

- Da, e cea mai bună.



Gleznă cu gheaţă

Ieri, gimnastele au mai avut un antrenament, de la 16:00 ora Chinei, dar la Capital Institute of Physical Education Athletics Gymnasium. După ce s-au întors în Satul Olimpic, Sandra Izbaşa a ieşit cu glezna bandajată peste o pungă cu gheaţă. Gimnasta s-a accidentat în acel loc la Naţionalele de la Ploieşti, care au avut loc la sfîrşitul lunii iunie, la Ploieşti.



Două la doping

La nici cinci minute după încheierea antrenamentului de dimineaţă, două gimnaste române au fost luate la controlul doping: Sandra Izbaşa şi Andreea Acatrinei. Celelalte colege au mai aşteptat cîteva minute, dar, pînă la urmă, au plecat spre Sat cu autobuzul de ora 11:40.

Schimb de insigne

Toate româncele au şnurul de la acreditare garnisit cu diverse insigne, dar Steliana Nistor a adunat cele mai multe. Ieri, ea a reuşit să facă un schimb de suveniruri cu gimnasta veterană a Olimpiadei, germanca fostă uzbekă Oksana Şuşovitina, dar nu numai, ci şi cu rusoaicele şi cu ucrainencele.