Gael Monfils contra Big 3: „Pentru mine numărul unu este Djokovic, nu l-am învins niciodată”

Francezul Gael Monfils (39 de ani, locul 170 ATP) este în sezonul de adio al carierei, una pe care o trece în revistă și prin lupa interacțiunilor pe care le-a avut de-a lungul anilor cu Novak Djokovic, Rafael Nadal și Roger Federer. Bilanțul lui contra lor este de 6 – 44.

Aflat în ultimul an al carierei, Gael Monfils înfige câte un steguleț în locurile unde joacă în 2026, turul de adio competitiv al unuia dintre cei mai talentați jucători ai ultimelor decenii, poate chiar ai istoriei.

Săptămâna aceasta a evoluat la Acapulco, în turneul de categorie ATP 500, unde a trecut un tur, dar a fost nevoit să se încline în faza optimilor de finală. Pentru el, însă, acum e vorba despre o combinație între realism și a savura prezența pe teren. Nu mai jucase în concursul mexican din 2009 și a fost primit cu multă simpatie.

Apoi a vorbit pe larg într-o discuție pentru Silver State Sports & Entertainment Network despre cariera sa, cu un accent special pe percepția largă că aceasta s-a bazat mult pe talent, scânteie, exbuberanță și nu pe o fundație solidă și serioasă.

„Cred că am fost norocos să fiu atât de dăruit”, a recunoscut el, adăugând însă că acea armonie, coordonare naturală a reprezentat doar o parte din amplul său traseu profesionist. Lumea îl identifică grație elasticității sale, a alunecărilor extraordinare din defensivă, a loviturilor speciale, unele parcă inventate pe loc. Francezul insistă că a fost nevoie și de disciplină, nu doar instinct.

Gael Monfils: „Din afară se vede ușor, însă e multă muncă în spate”

„Am fost norocos”, a revenit el, „că mi-am putut folosi abilitatea fizică și, grație coordonării, am putut face mișcări diferite. O spun însă mereu: din afară se vede ușor, însă e multă muncă în spate”. Ceea ce pare spontan e de fapt rezultatul antrenamentului, al repetițiilor, totul permițându-i să fie competitiv mult după 30 de ani.

„Cu cât pare mai ușor de privit înseamnă că ai muncit din greu”, a spus fostul număr 6 mondial, adăugând că se simțea fericit când oamenii îi spuneau că totul pare simplu la el.

Contemporan cu era Big 3, Monfils a vorbit despre dominația celor 3. Intersecția dintre cariera sa și a lor i-a lăsat zgârieturi, deși francezul a fost la timpul său cel mai promițător junior. În 2004 a câștigat trei din cele patru turnee de Grand Slam la această categorie de vârstă, Australian Open, Roland Garros și Wimbledon, ceva de care însă nici măcar nu s-a apropiat în circuitul profesionist. Și o mare parte de vină au și cei trei, Djokovic, Nadal, Federer.

Bilanțul lui Gael Monfils contra Big 3

• 0 – 20 cu Novaj Djokovic
• 2 – 14 cu Rafael Nadal
• 4 – 10 cu Roger Federer

„Evident că pentru mine numărul unu este Novak Djokovic”, a spus el despre sârb, cu 7 luni mai tânăr. „Nu l-am învins niciodată. Poate mai am șansa să-l înfrunt anul acesta, dar, din punctul meu de vedere, Novak are capacitatea de a răspunde la toate întrebările pe care i le adresez. Fiincă așa e tenisul, o chestiune de întrebi, răspunzi, întrebi, răspunzi. Iar el a fost mereu pur și simplu prea bun. E o legendă a sportului nostru, așa că nu am de ce să-mi fie rușine”, a filozofat Gael.

Dacă împotriva lui Nole a fost vorba despre un dialog tactic, în cazul lui Rafael Nadal lupta s-a dus în plan fizic. „Rafa așa m-a bătut și eu pe el la fel. Problema e că el m-a învins de mult mai multe ori, eu doar de două ori cred”, a explicat Monfils. „Era extrem de greu de jucat contra lui, te introducea într-un meci dur, fizic. Capacitatea lui de a mișca mingea era diferită fiindcă e stângaci. Da, încă o mare legendă”, a conchis francezul.

Iar cu Federer senzația era de anticipație și armonie. „Era mai rapid decât cel mai rapid. Gândea mai repede, lovea mai repede. Tot ceea ce te gândeai că ai vrea să faci împotriva lui știa cu ceva timp înaintea ta. Apoi te lăsa într-o situație foarte proastă”, a rememorat Gael.

„Era ireal și cum putea scăpa din situații ciudate pentru el. Cum finețea lui, flerul erau ceva complet diferit”, a adăugat.

„Acești trei tipi, trei dintre cele mai mari legende ale sportului nostru – era pur și simplu frumos să joci împotriva lor, frumos să înveți de la ei”, a asigurat Gael Monfils.