Dansul pe sârmă al lui Sorin Cârțu cu Securitatea: „Recrutat colaborator în clasa a X-a, abandonat, propus pentru reactivare” » Ce nume conspirativ avea și reacția: „N-am scris niciun cuvințel”

Numele lui Sorin Cârțu, 70 ani, apare în 21 de pagini dintr-un dosar de Fond Documentar existent la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Actele acoperă 10 ani (1975-1985), iar rapoartele ofițerilor îl numesc drept „colaborator” pe Cârțu, identificat ca recrutat în 1971, la 16 ani, în clasa a X-a. Ar fi dat două note informative, inexistente însă în arhivă. După doi ani a fost abandonat din motive de refuz de a colabora, dar Securitatea a încercat să-l reactiveze în 1976, imediat după debutul la U Craiova. Cârțu neagă ferm orice „prietenie” cu serviciul secret comunist: „I-am trimis la plimbare”.

Arhivele Securității oferă surprize în lanț. După Ștefan Kovacs, identificat drept agentul secret „Vasile Munteanu”, și stenogramele despre meciurile trucate ale Craiovei Maxima, un alt nume cu greutate apare în prim-plan. Este vorba despre actualul președinte de onoare al Universității Craiova, Sorin Cârțu, un personaj important în marea echipă a Băniei din anii ‘80, dublu campion cu juveții și antrenorul care a adus ultimul titlu pentru alb-albaștri, în 1991.

În fondul documentar al Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), există dosarul D016551/vol. 2, care privește Sectorul Tineret-Învățământ / Materiale informative referitoare la sportivii clubului Universitatea Craiova. Iar aici – 21 de pagini cuprind secvențe despre relația lui Cârțu cu Securitatea: fișe personale, corespondență, rapoarte, note informative, cereri de verificare și de investigații. Toate compun un tablou care ilustrează trei momente distincte, evocate punctual de ofițeri: recrutare, abandonare și propunere pentru reactivare.

• Ce scrie în Raportul care face rezumatul dosarului de rețea al lui Sorin Cârțu, indicat că exista la nivelul anului 1975

• Cine era omul de legătură al lui Cârțu în perioada în care Securitatea a căutat să-l folosească în rețeaua informativă, potrivit ofițerilor Securității

• Rațiunile pentru care serviciile secrete l-au abandonat în 1973

• Cum a motivat Securitatea în 1976 planul de a-l reactiva în calitate de „colaborator”

• Diferențele între modul în care Securitatea îl caracteriza în 1973, la momentul abandonării, și în 1975/1976, când a decis să încerce să-l readucă în circuitul operativ

• Episoadele în care diferite surse din Craiova ale Securității îl semnalau pe Cârțu în relații cu cetățeni străini sau cu transfugi români

• Cum comentează Cârțu documentele descoperite în arhiva CNSAS: „Am fost un Robin Hood!”

Sorin Cârțu, fond de rețea numărul 24.398, Inspectoratul Județean de Securitate Dolj

Așadar, o precizare importantă și o subliniere din start: în arhivele CNSAS, potrivit răspunsului instituției, nu există până în acest moment un Dosar Personal pe numele lui Sorin Cârțu, de tipul celui dezvăluit în cazul lui Ștefan Kovacs. Documentele despre fostul atacant, studiate de GSP, se regăsesc între coperțile unui dosar general de obiectiv, Universitatea Craiova, club aflat în atenția Securității la nivelul tuturor secțiilor sportive.

Actele, care acoperă un deceniu, 1975-1985, fac însă referire în mod repetat la un dosar de rețea avându-l titular pe Sorin Cârțu. Cel mai important reper poartă data de 17.06.1975. Tânărul fotbalist (19 ani) evolua atunci la Electroputere, fiind împrumutat de Universitatea în Valea Roșie.

Este vorba despre un „Raport de studiere a fondului de rețea numărul 24.398 privind pe numitul Cîrțu Sorin”, semnat de lt. Grigore Iorgu. Pe circuit intern, acesta solicitase cu o zi înainte punerea la dispoziție „pentru studiu” a dosarului respectiv.

NOTĂ. Pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității ÎN SENSUL LEGII trebuie să fie îndeplinite două condiții:

• să existe un dosar de rețea sau note informative care să arate calitatea ADMINISTRATIVĂ de informator/colaborator/agent

• notele respective să conțină informații care să fi atins aspecte legate de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celui vizat și să existe consecințe de natură politică în sensul în care Securitatea, pe baza respectivelor informații, să fi întreprins acțiuni împotriva celor care fac obiectul notelor

„Nu s-a prezentat la întâlniri, două note informative, n-a semnat angajament. Ne-a zis că n-a fost bine ales”

Iar Raportul oferă, practic, un rezumat al dosarului de rețea al lui Cârțu, numit „colaborator” în documentele întocmite de ofițerii serviciului secret comunist. Textul sună astfel:

„Din verificările în evidență a rezultat că numitul Cârțu Sorin posedă F.R. numărul 24.398. Procedând la studierea acestuia au rezultat următoarele:

La data de 30.07.1971, s-a aprobat recrutarea numitului Cârțu Sorin în calitate de colaborator pe linia serviciului I din Inspectoratul Județean Dolj. În această perioadă, susnumitul era elev în clasa a 10-a la Liceul numărul 4 din Craiova. În colaborarea cu organele noastre, a primit numele conspirativ de «Stroe», fiind dat în legătura rezidentului «Partenie» - administrator la liceul menționat. Pe parcursul colaborării nu s-a prezentat la întâlniri, furnizând doar două note informative.

La data de 15.05.1973, s-a aprobat încetarea legăturii pe motiv că sursa la întâlnirea cu ofițerul și rezidentul a declarat că nu a fost bine ales.

Fond Rețea numărul 24.398 conține unele verificări sumare, sursa neavând nici angajament și nici listă de relații”.

Am intrat la liceu cu media 8,90. Am fost al 19-lea pe listă la „Nicolae Titulescu”. Făceam și meditație, la română, la matematică. Dacă mă puneai să fac noaptea la 3 caracterizările alea cu Dan, căpitan de plai, cu paloșul, le spuneam imediat. Am avut și meditatori buni. Am promovat mai târziu la prima divizie tocmai pentru faptul ăsta, că am fost preocupat și de carte, să stau la zi în liceu

Sorin Cârțu, septembrie 2024, la SporCast cu Sile/Orange Sport

Nominalizat în rețeaua Serviciului I, motorul informativ al Securității

Să definim și câțiva termeni din Raport!

Serviciul I reprezenta brațul de Informații Interne al Securității, principala structură responsabilă cu supravegherea populației și menținerea controlului politic în anii ’70–’80:

• monitorizarea și anihilarea „elementelor ostile” (foști deținuți politici, disidenți, persoane considerate „dușmani ai regimului”)

• penetrarea mediilor sensibile (universități, profesori, scriitori, artiști, jurnaliști, sportivi, cler și culte religioase, minorități etnice, studenți străini)

• prevenirea „propagandei ostile” (identificarea celor care ascultau posturi occidentale, gen Radio Europa Liberă, combaterea difuzării de manifeste sau scrieri critice)

• control ideologic (verificarea loialității față de partid, raportarea „stării de spirit” din societate, semnalarea unor posibile mișcări de protest).

Iar rezident, cazul „Partenie”, era gradul cel mai înalt de colaborare pentru un civil, o persoană de maximă încredere din rețea care coordona mai mulți informatori (surse), colecta notele lor informative, le sintetiza și le transmitea ofițerului de Securitate. Uneori, trasa și sarcini informatorilor, la indicația ofițerului. Funcționa, în fapt, ca un intermediar între ofițer și informatori. Practic, Sorin Cârțu, în postura de „colaborator”, fusese distribuit în atenția și în legătura unui astfel de „șef” de rețea, potrivit documentelor din arhive.

În plus, referirea la cele două note informative livrate de agentul „Stroe” nu e însoțită și de prezentarea lor ca atare. Prin urmare, în contextul dosarului de la CNSAS, e imposibil de știut ce cuprindeau efectiv acele documente.

Consilier CNSAS: „Existau planuri de recrutare pentru liceeni”

Pe baza Fondului Documentar (FD), o scurtă recapitulare a informațiilor din dosar, pentru fixare temporală, înainte de a merge mai departe cu povestea:

• recrutat – 30.07.1971

• încetarea legăturii – 15.05.1973

• două note informative - inexistente la dosarul din FD, conținut necunoscut

• nu s-a prezentat la întâlniri, nu avea angajament de colaborator la nivelul anului 1975, de când datează Raportul de studiu al dosarului său de rețea, cu numărul 24.398.

În perioada ‘71-’73, Cârțu urma anii finali de liceu și juca fotbal la CSȘ Craiova, de unde avea să facă pasul spre Universitatea. Practic, contactele cu Securitatea, documentate în actele de la CNSAS, se petreceau între 16 și 18 ani. De fapt, în iulie 1971 nici nu împlinise încă 16 ani, fiind născut în luna noiembrie.

Era însă o practică a Securității să atragă în plasă chiar minori?

Răspunde Daniela Iamandi, consilier la Departamentul Cercetare din cadrul CNSAS: „La nivelul liceelor erau planuri de recrutare atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Existau fișe-tip pentru liceeni, din rândul cărora încercau să-i atragă pe cei mai sociabili, mai populari, mai deschiși, mai fâșneți, cu spirit de observație. Pe cei care știau să vorbească ori aveau intrări în anumite grupuri de interes pentru Securitate. Apoi, în timp, unii care se dovedeau eficienți continuau și după majorat, alții – dispăreau din sistem, dar li se păstrau fișele în arhive”.

„Cîrțu Sorin, muncitor necalificat la secția Transformatori Mari. Se prezintă numai pentru a ridica salariul”

La ce servea în iunie 1975 acel Raport de studiu al dosarului de rețea pe numele lui Cârțu, care ajunsese la Electroputere, în liga secundă?

La un plan de reactivare al „colaboratorului”. Asta reiese dintr-o multitudine de documente înlănțuite, de fapt, din mai 1975 până în septembrie 1976, interval de timp în care Securitatea, prin diferite demersuri, pregătea terenul pentru tentativa de recooptare a fotbalistului în circuitul operativ.

Bunăoară, pe 13 mai 1975, o notă scrisă de mână de un ofițer făcea un prim rezumat al profilului la zi al lui Cârțu:

• „Din verificările efectuate la fabrica de transformatoare a rezultat că numitul Cîrțu Sorin figurează ca muncitor necalificat la secția Transformatori Mari – însă nu a lucrat. Se prezintă numai pentru a ridica salariu”.

• Din studierea dosarului personal nr. 24.398 ce se află în arhiva insp. (N.R. Inspectoratului) rezultă că în decembrie 1971 pe când era elev în clasa a 10-a a liceului N. Titulescu a fost recrutat în calitate de colaborator și abandonat în 1972 întrucât a refuzat colaborarea”.

Despre numitul Cîrțu s-a stabilit că este un băiat modest, la școală a avut comportări bune, dar la învățătură a fost cam slăbuț. Îi place să se plimbe prin oraș cu prietenii, fiind o fire sensibilă, este stimat de prieteni și vizitat des. La domiciliul susnumitului vin zilnic diferiți indivizi, a căror identitate nu a putut fi stabilită. Nu se cunoaște dacă la acesta au venit cetățeni străini sau dacă întreține relații cu aceștia

pasaj din Cerere de Investigații, 09.05.1975, D016551/vol. 2

„Observații: se află în studiu pentru recrutare”

Ulterior, pe 20 august 1975, o cerere de verificare a lui Sorin Cârțu în cartotecă, semnată de lt. Grigore Iorgu, are următoarea precizare la rubrica legată de scop: „studiu recrutare”. Și, din nou, punctarea existenței dosarului de rețea FR 24.398.

Apoi, pe 27 noiembrie 1975, apare o notă informativă din partea sursei „Cătălin”, cu o caracterizare generală despre Sorin Cârțu, fost coleg la juniori:

• „Îl cunosc de aproape 10 ani, când activam împreună la Școala Sportivă de elevi Craiova. Susnumitul se prezintă ca o persoană liniștită, dotat pentru activitatea de fotbalist pe care o desfășoară. În cadrul echipei Electroputere este cotat ca unul dintre cei mai buni jucători”.

• „În relațiile cu colegii, este un om deschis, reușind să-și atragă simpatia celor din jur. Are foarte mulți prieteni cu care petrece împreună timpul liber. Cîrțu Sorin locuiește în Craiova împreună cu părinții”.

• „Observații: Cîrțu Sorin se află în studiu pentru recrutare. Măsuri: Copia notei se va exploata la mapa candidatului”.

”Un element sociabil, comunicativ, dorește să sprijine organele noastre, respectând indicațiile primite”

Într-un final, pe 16 septembrie 1976, la circa trei săptămâni după ce Cârțu debuta cu gol în prima divizie în tricoul Universității (22.08.1976, Progresul – U Craiova 1-5), Securitatea întocmea un Raport cu propunere de „reactivizare a numitului Cîrțu Sorin ca, colaborator al organelor de securitate”. Pe copiile oferite cercetătorului, CNSAS a anonimizat numele lui Cârțu din acest document, dar studiul paginilor din dosar a relevat informația că Raportul se referă la persoana actualului președinte de onoare al Craiovei.

O zi mai târziu, un ofițer superior nota cu pixul: „Să se facă 2-3 contacte pentru a ne convinge de utilitate și aportul său la munca informativă. În caz pozitiv, vom trece la reactivizare și reînregistrare în rețea”.

Iată și textul integral al documentului:

„La data de 30.07.1971 a fost recrutat ca colaborator al organelor de securitate numitul Cârțu Sorin, absolvent al școlii tehnice de proiectanți din Craiova, component al echipei de fotbal Universitatea Craiova.

Cel în cauză a fost recrutat în perioada cât a fost elev la liceul „N. Titulescu”, iar după absolvirea liceului s-a întrerupt legătura deoarece o perioadă de timp nu a avut serviciu.

În scopul efectuării supravegherii informative în cadrul clubului sportiv Universitatea Craiova, este necesar recrutarea unui colaborator pentru cunoașterea unor fapte negative ce ar putea să se producă. Pentru aceasta, s-a ajuns la concluzia că susnumitul corespunde scopului propus.

Astfel că în contactele efectuate s-a dovedit a fi un element sociabil, comunicativ și că dorește să sprijine organele noastre, respectând indicațiile primite”.

„Dacă nu va accepta colaborarea, varianta de retragere va fi aceasta”

Și continuarea: „De asemenea, din materialele obținute rezultă că are comportări corespunzătoare în societate, dând dovadă de respect și politețe față de persoanele cu care vine în contact. În perioada cât a făcut parte din echipa de fotbal a clubului sportiv Electroputere a fost în Franța, unde s-a comportat bine. În cadrul contactelor efectuate, a reieșit că are o mare pasiune pentru sportul ales, respectiv fotbalul, depunând mult interes pentru ridicarea măiestriei sportive.

Recrutarea va fi efectuată de lt. maj. Pătrașcu Florea, la sediul Miliției municipale.

În cazul în care candidatul nu va accepta colaborarea, varianta de retragere va fi aceea că ne interesează unii tineri care intră în relații neoficiale cu cetățeni străini. Față de cele raportate, propun a se aproba recrutarea numitului Cârțu Sorin ca, colaborator al organelor de securitate”.

Semnatari au fost lt. maj. Pătrașcu Florea și, cu avizul „DE ACORD”, lt. col. Predoiaș Nicolae.

„Prin sursele din lot să stabilim ce relații are Cîrțu în exterior”

Actele existente în dosarul D016551/vol. 2 de la CNSAS nu indică în niciun fel ce s-a mai întâmplat concret cu operațiunea de reactivare a lui Cârțu, dacă atacantul oltenilor a acceptat sau nu propunerea formulată de ofițerii Securității, în 1976, anul începerii aventurii în tricoul Universității.

În schimb, pe o scrisoare a lui Cârțu către o cunoștință din Anglia, interceptată de Securitate în luna mai 1980, este trecută o adnotare cu pixul: „Fostă sursă la Serv. I”. Tot în aceeași perioadă, pe o nouă cerere de verificare e reamintit dosarul său de rețea: F.R. 24.398.

Iar pe o informare despre o altă corespondență, cu o persoană din RFG, legat de meciul cu Kaiserlautern din Cupa UEFA, un ofițer scria, pe 13 ianuarie 1983: „Prin sursele din lot să stabilim ce relații are Cîrțu în exterior și natura lor”.

„A venit numitul «Patraulea» și i-a arătat un teanc cu bani”

Iar în 5 octombrie 1980, jucătorul este nominalizat de o sursă a Securității, „Bujor”, în legătură cu un cetățean român plecat de mai mulți ani din țară. Iată câteva calupuri:

• „Cu trei zile înainte de meciul cu Internazionale, de la Craiova, m-am întâlnit cu fotbalistul Cârțu Sorin în colț la hotelul Palace. Eram într-un grup format din 4-5 persoane, printre care DENES DAN din Timișoara, Danae din Craiova, iar ceilalți nu știu cum îi cheamă”.

• „Deci față de aceștia, Cârțu a spus că atunci când a fost în Italia să joace cu Inter, a venit la el înainte de meci numitul NEDELECU GH., zis PATRAULEA, după cum a spus și Cîrțu. (...) Mi-a mai spus că i-a arătat un teanc de bani și i-a refuzat invitația, întrucât trebuia să meargă la meci cu autocarul”.

Este vorba aici despre „dubla” Inter – U Craiova (2-0, 1-1) din primul tur al Cupei Campionilor Europeni, ediția 1980-1981. Cu Ion Oblemenco pe banca, oltenii au fost atunci eliminați: Cârțu a intrat în repriza secundă la Milano (69), în locul lui Țicleanu, iar la retur a fost titular, schimbat la pauză cu Irimescu.

„Relații cu numitul Buamba, elev libian”

În fine, o notă informativă livrată de sursa „Neagoe” în 25 februarie 1985 îl plasa pe Cîrțu în legături cu un student libian din Craiova. Conexiunile cu cetățenii străini erau strict monitorizate de Securitate.

Vedem mai departe câteva fragmente din documentul în cauză:

• „Sursa informează că Boldici Gabriel și Cîrțu Sorin, fotbaliști în echipa U Craiova, întrețin relații cu numitul Buamba, elev stagiar libian. Au fost observați de sursă în mai multe rânduri discutând cu elevul libian, prima dată în toamna anului 1984 cu ocazia meciului de fotbal al elevilor libieni cu cei din Curtea de Argeș, când Cîrțu Sorin a discutat la pauză cu Buamba, iar după terminarea meciului au plecat împreună”.

• „Sursa mai informează că într-o sâmbătă a fost invitat de elevul Buamba să meargă într-un apartament din Valea Roșie împreună, la o cunoștință de-a lui Cîrțu”.

Reacția lui Cârțu: „Există vreo notă informativă scrisă cu mâna mea? Vă spun eu că nu!”

„Există vreo notă informativă scrisă cu mâna mea? Există orice scris de mine? Nu! Vă spun eu că nu există! Ăștia au venit la un moment dat să-mi propună să mă duc la liceul militar și le-am zis clar că nu mă interesează haina militară. Să mă lase în pace! N-am dat niciodată niciun cuvințel despre nimeni. Dacă scriau ăștia acolo tot felul de bazaconii, trebuie să-i credem pe ei?”, a fost prima replică a lui Cârțu vizavi de documentele aflate pe numele său în arhiva CNSAS.

Întrebat dacă i s-a propus punctual, la un moment dat, să colaboreze cu serviciul secret comunist, Cârțu a explicat: „Au trecut o mulțime de ani de atunci, nu-mi mai aduc aminte chiar toate detaliile. Dar dacă spun chiar ei că am refuzat colaborarea și le-am zis că nu sunt persoana potrivită, afirmă chiar ei că n-am semnat niciun angajament, atunci ce mai e de discutat? Ce colaborator puteam fi dacă nici nu i-am băgat, practic, în seamă? Ei puteau să scrie acolo ce le trecea prin cap și ce gândeau ei că le-ar plăcea să se întâmple, dar realitatea a fost complet alta în sensul că n-a existat niciun fel de colaborare din partea mea”.

„Cum puteam să fiu colaborator dacă nu le-am spus o virgulă?”

Cârțu și-a amintit și de numele lt. col. Nicolae Predoiaș, cel care a semnat unul dintre rapoartele despre fostul fotbalist: „A venit la mine să mă roage să-l ajutăm pe Titi Teașcă, să-i spun și lui ce se mai întâmplă. Ăsta răspundea de Universitatea Craiova. Iar celălalt, Florea Pătrașcu, era un bețiv notoriu. Păi, acuma să-l credem pe Predoiaș cu toate aberațiile pe care le scria pe-acolo ca să-și justifice salariul? Cum puteam eu să fiu colaborator dacă nu le-am spus o virgulă și i-am trimis la plimbare?! Reține: eu am fost un Robin Hood!”.

Comentează în final și notele informative date despre el de diferite surse ale Securității. „Nu-mi mai aduc aminte despre episodul cu tipul ăla, Patraulea, la Milano, dar pe studentul libian îl știu. De la Buamba luam valută mereu, și eu, și Gabi Boldici. Apropo de valută, am avut și o întâmplare în preajma meciului cu Wiener SC, prin ‘79, când am luat vreo 30-40 de dolari de la un tip, pe care l-a prins Securitatea și ne-a dat pe toți în primire. A trebuit să mă duc la Miliție, să explic, am dat și banii înapoi”.

CV SORIN CÂRȚU

Data nașterii: 12.11.1955

Post: atacant

A jucat la U Craiova (1973-1974, 1976-1986, 1988-1989), Electroputere (1974-1976, 1986-1988)

Palmares jucător: 2 titluri (1980, 1981), 4 Cupa României (1977, 1978, 1981, 1983), toate cu U Craiova

Meciuri/goluri L1: 283/107

A antrenat: U Craiova (1988-1992), Electroputere/Extensiv (1993, 1997, 1999-2002), România U21 (1993-1995), Rapid (1995), FCU Craiova (1995-1996, 2002-2003), Veria (1997-1998), Oțelul (2004), FC Argeș (2005-2006), FC Timișoara (2006), FC Național (2006-2007), Dacia Mioveni (2007-2008), Pandurii (2008-2010), CFR Cluj (2010), Steaua (2011), Olt Slatina (2012), FC Brașov (2012), CSMS Iași (2013), CSU Craiova (2014-2015)

Palmares antrenor: 1 titlu (1991), 1 Cupa României (1991), ambele cu U Craiova

Meciuri/goluri națională: 7/0