Studiile ultimilor ani au deovedit că utilizarea intensă a rețelelor sociale și a inteligenței artificiale afectează atenția și memoria. Expresia argotică „brain rot”, pe românește „putrezirea creierului”, înseamnă că funcțiile noastre cognitive încetinesc și au de suferit din cauza supraexpunerii la ecrane.
Conține și senzația de a ieși din când în când „la suprafață” după ce petrecem prea multe ore derulând conținut de slabă calitate pe rețelele sociale sau poate denumi chiar acest conținut în sine - reeluri care nu inspiră nici valoare, nici informație, nici educație.
„Brain rot poate fi un substantiv, un verb sau chiar un adjectiv, în funcție de cât de „putrezit” este creierul tău”, scrie Washington Post. Există un sâmbure de adevăr în această expresie oarecum hilară, susține Catherine Price, autoarea cărții „How to Break Up With Your Phone”.
Price a mai spus că, de la publicarea cărții sale, a auzit de mii de oameni care se străduiesc din răsputeri ca să se poată concentra. Persoane care înainte citeau mult se plâng acum că nu mai pot termina o carte, deoarece smartphone-urile ne-au accentuat tendința de a fi distrași.
„Cred că asta explică o mare parte din stresul și epuizarea pe care mulți oameni le resimt în zilele noastre”, a spus Price. Cercetările sugerează că atunci când ne „pierdem” în acele videoclipuri scurte de pe TikTok, Instagram sau YouTube Shorts, acest proces ne afectează atenția, memoria și sănătatea mentală.
O analiză recentă a literaturii științifice a constatat că utilizarea crescută a videoclipurilor scurte era asociată cu o abilități cognitive mai slabe și cu un nivel crescut de anxietate.
Creierul nostru este programat în mod natural să fie distrat - în scopuri pozitive, fiind un sistem de alarmă extrem de bine pus la punct. Când citim și auzim un zgomot puternic, ne întrerupem din lectură ca să vedem ce s-a întâmplat.
Pe telefon însă avem parte de întreruperile constante, fie că sunt notificări, fie că este vorba despre trecerea frecventă de la un subiect la altul, iar acest fenomen ne fragmentează atenția, împiedicându-ne să rămânem concentrați pentru o perioadă mai îndelungată.
„Am ajuns să simțim cum ne pierdem răbdarea în fața unui tutorial de 20 de minute de pe YouTube”, a spus Nataliya Kos’myna, cercetător științific la MIT. „Pentru că este mai lung și necesită mai multă atenție.”
Există consecințe pe termen lung ale utilizărilor ecranelor asupra creierului nostru? Răspunsul nu e nici alb, nici negru
„Există anumite părți ale creierului și anumite conexiuni între acestea care par diferite la persoanele care petrec mai mult timp online, pe rețelele de socializare, care sunt mai atașate de telefoanele lor”, a spus Jason Chein, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Temple.
Dar omul de știință spune că această relație de cauzalitate e foarte posibil să lucreze în sens invers. E posibil ca persoanele care sunt mai ușor de distras să fie înclinate spre a-și folosi mai mult telefoanele.
Într-un studiu din 2025, publicat în revista Translational Psychiatry, cercetătorii au analizat date adinate de la peste 7.000 de copii din SUA și au descoperit că utilizarea mai frecventă a ecranelor era asociată cu o subțiere a cortexului în anumite zone ale creierului.
Cortexul, stratul exterior de substanță cenușie, guvernează structurile noastre cerebrale primare, și înlesnește gândirea, memoria și luarea deciziilor la un nivel superior.
„Ne ajută să avem discernământ și control inhibitor și să nu fim impulsivi”, a spus Mitch Prinstein, consilier științific al Asociației Americane de Psihologie și profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea din Carolina de Nord.
Cortexul este important și pentru controlul comportamentelor adictive. „Acestea par a fi zonele afectate de subțierea cortexului”, a spus el, explicând că impulsivitatea ne poate determina să căutăm doze suplimentare de dopamină pe rețelele de socializare.
Timpul petrecut în fața ecranului a fost asociat și cu mai multe simptome ale tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD)
Un alt factor important e că timpul petrecut în fața ecranului înseamnă, de obicei, utilizarea acestuia pe timp de noapte. Motivul principal pentru care copiii nu dorm cele opt ore recomandate pe noapte este că folosesc prea mult ecranele. În timp, lipsa somnului, în special în adolescență, reduce materia albă din creier.
„Acesta este unul dintre motivele principale pentru care putem gândi mult mai sofisticat, ca adulții”, a spus Prinstein. „Un studiu interesant a arătat că, în toate măsurătorile funcționării cognitive, fie că era vorba de impulsivitate, de înțelegerea textului citit sau de vocabular, toate erau mai scăzute în rândul celor care utilizau excesiv ecranele.”
Un alt studiu a eliminat rețelele sociale de pe dispozitivele copiilor, dar le-a permis să-și utilizeze telefoanele cât timp doreau. Rezultatul? Copiii au petrecut la fel de mult timp pe telefoane, dar efectele nu au mai fost atât de nocive.
Kos’myna a început să observe că elevii ei foloseau chatbot-uri cu inteligență artificială pentru a-i ajuta să-și facă temele și era curioasă să afle cum afecta acest lucru procesul de învățare a elevilor.
Elevii din studiu au primit teme pentru realizarea unui eseu. Unii au avut voie să-și folosească doar creierul pentru a răspunde cerințelor, alții au avut voie să folosească un motor de căutare cu rezumatele AI dezactivate. Un al treilea grup a folosit un AI cât de mult au dorit.
Activitatea cerebrală a tuturor elevilor a fost înregistrată, iar ulterior li s-au pus întrebări despre ceea ce au scris. Eșantionul a fost mic – 54 de elevi –, dar rezultatele au fost uimitoare.
Studenții care au folosit chatbotul nu au reținut informațiile – majoritatea nu au putut cita din propriile eseuri, chiar și imediat după terminarea acestora – iar creierul lor nu a fost la fel de activ în timpul experimentului.
Vestea bună este că există modalități simple de a atenua impactul ecranelor și al utilizării rețelelor sociale asupra creierului nostru. Iată câteva sfaturi de la experți:
Fără ecrane în dormitor.
Somnul este deosebit de important pentru copii și adolescenți, ale căror creiere sunt încă în dezvoltare, dar este esențial pentru sănătatea fizică și mentală a tuturor.
Încărcați dispozitivele peste noapte într-o altă cameră decât aceea în care dormiți.
Cumpărați-vă un ceas cu alarmă de modă veche!
Luați decizii conștiente atunci când utilizați inteligența artificială.
Vizionarea filmulețelor de pe TikTok timp de 10 minute poate fi relativ inofensivă, dar dacă te trezești frecvent că te pierzi în labirintul aplicațiilor, e momentul să-ți reevaluezi relația cu o anumită aplicație sau dispozitiv.
Experții recomandă ștergerea sau blocarea aplicațiilor problematice. Multe tehnologii promit ușurință în interacțiunile noastre sociale, în muncă și în studii. Dar această ușurință este dăunătoare creierului nostru.
„Trebuie să ne împotrivim puțin tentațiilor și trebuie să ne punem mintea la contribuție”, a spus Prinstein. „Prea multă ușurință șterge capacitatea de a lupta care a dus la dezvoltarea abilităților avansate ale oamenilor”, a conchis omul de știință.
{{text}}