Fotbal   •   Liga 2   •   CSA STEAUA

Avem datele OFICIALE » Bugetul CSA Steaua în 2025: 94% bani publici! „Sistemul” costă de două ori cât sportivii + Fotbalul, cel mai mare consumator

S-au încheiat trei procese FCSB vs. CSA Steaua, a rămas cel privind prejudiciul / Sursă foto: Arhivă Gazeta Sporturilor

Articol de Daniel Grigore   —  miercuri, 11 martie 2026

Plecând de la declarațiile ministrului Radu Miruță despre banii de care s-a bucurat CSA Steaua București în 2025, GSP.ro a solicitat datele oficiale privind sumele rulate de clubul de sub umbrela Ministerului Apărării. Vă prezentăm mai jos bugetul executat în precedentul an calendaristic, procentul provenit din subvenții de la Stat și frapantul raport dintre cheltuielile sportive și cele administrative.

Din datele furnizate de CSA Steaua la solicitarea Gazetei, reiese că bugetul total executat în 2025 a fost de 162.493.057 lei, echivalentul a circa 32,6 milioane de euro, raportându-ne la cursul mediu de schimb din 2025.

Avem datele oficiale despre bugetul CSA Steaua București: 32,6 milioane € în 2025, 94% de la Stat

Dintre cele 32,6 milioane de euro, 94% (30,65 milioane €) reprezintă subvenție de la bugetul de stat, în timp ce veniturile proprii ale clubului s-au ridicat la 9,7 milioane lei, în euro 1,94 de milioane.


Ceea ce atrage atenția este destinația fondurilor. Dintre cele 32,6 milioane de euro, doar 38,5% au fost consumate cu activitatea sportivă, ca salarii și cheltuieli competiționale.

Salariile sportivilor din cele 32 de secții au însumat, brut, 54,95 milioane de lei, adică 11,02 milioane de euro. Pentru participarea în competițiile sportive și cheltuielile aferente (deplasări, cazări, cantonamente) au fost bugetate alte 7,69 milioane de lei, adică 1,54 milioane de euro.

Aparatul administrativ „sufocă” bugetul: Steaua are 418 angajați, pe lângă sportivi

Practic, aparatul administrativ și logistic și tot ceea ce presupune acesta (salariile personalului non-sportiv, întreținerea bazelor, utilitățile, paza, parcul auto și birocrația internă, printre altele) consumă de aproape două ori mai mult decât componenta sportivă propriu-zisă.


O explicație pentru această discrepanță o regăsim în raportul dintre numărul de sportivi și cel al angajaților clubului. În răspunsul adresat GSP, Steaua a dezvăluit că „numărul total de angajați ai clubului în 2025 a fost de 418 de persoane”, în condițiile în care „pe parcursul aceluiași an au fost încheiate 472 de contracte de activitate sportivă”. Practic, aproape 1:1 între angajați (personal civil și cadre militare) și sportivi.

Fotbalul a consumat 2,8 milioane de euro: la echipa de fotbal seniori sunt cele mai mari salarii din club

Una dintre întrebările adresate de Gazetă a vizat cheltuielile secției de fotbal. Steaua a transmis că bugetul echipei de seniori, cea din Liga 2, a fost de 11,028 milioane de lei, adică 2,2 milioane de euro. Separat, Centrului de Copii și Juniori i-au revenit 3,099 milioane de lei, 621.000 de euro.

Bucăți importante din aceste bugete s-au dus pe salarii. La echipa de seniori, salariile s-au ridicat la 7,5 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro, 68% din totalul banilor disponibili la echipă. La Academie, salariile au reprezentat 401.000 de euro (64,5%).

Nicio secție din cadrul clubului nu a consumat mai mult pe salarii în 2025 decât echipa de fotbal seniori. Tot la 7,5 milioane de lei s-au ridicat și remunerațiile la handbal, dar pentru întreaga secție, adică echipa masculină de seniori și grupele de juniori.

În tabelul de mai jos puteți consulta salariile de la toate secțiile care au primit bani în 2025:

Secție

Total salarii (în lei)

Alergare montană

121.000

Atletism

1.300.000

Baschet

4.000.000

Bob

100.000

Box

450.000

Canotaj

3.450.000

Ciclism

330.000

Fotbal juniori

2.000.000

Fotbal seniori

7.500.000

Gimnastică artistică

900.000

Haltere

300.000

Handbal

7.500.000

Hochei pe gheață

3.500.000

Kaiac-canoe

1.000.000

Lupte

1.300.000

Natație și sărituri în apă

1.900.000

Paraciclism

25.000

Polo pe apă

4.400.000

Rugby

6.100.000

Sanie

133.000

Schi alpin

72.000

Schi biatlon

290.000

Schi sărituri

96.000

Scrimă

1.000.000

Tenis de câmp

375.000

Tenis de masă

2.000.000

Tir cu arcul

56.000

Tir sportiv

381.000

Triatlon

170.000

Volei

4.200.000

Stadionul Steaua a produs 510.000 de euro

Am solicitat și costurile de întreținere și administrare ale Stadionul Steaua, respectiv veniturile produse de obiectivul administrat de club.

Clubul susține că „veniturile generate de utilizarea stadionului au fost de 2.546.116 lei”, circa 510.000 de euro, iar „cheltuielile aferente întreținerii Stadionului Steaua au fost în cuantum total de 1.564.026 lei”, aproximativ 313.000 de euro, cu mențiunea că aici „nu au fost incluse cheltuielile de personal și cheltuielile cu utilitățile aferente stadionului”.

Practic, clubul a produs o jumătate de milion de euro din închirierea stadionului (de cele mai multe ori către sine, pentru meciurile echipei de fotbal seniori) și a consumat cu aproximativ 200.000 de euro mai puțin pentru ceea ce a presupus mentenanța acestuia.

Dacă am include în calcul cheltuielile de personal și utilitățile, cu siguranță arena sportivă ar ieși considerabil pe minus, având în vedere sumele la care se ridică facturile aferente stadioanelor de asemenea anvergură. Spre comparație, Primăria Municipiului București a achitat circa 820.000 de euro în 2024 doar pentru furnizarea de energie electrică la Arena Națională, iar serviciile de salubritate au costat-o 450.000 de euro.

Ministrul Apărării anunța reducerea bugetului

La începutul lunii februarie, Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, anunța că este în așteptarea concluziilor auditurilor și investigațiilor pe care Corpul de Control le desfășoară la Steaua și promitea reducerea bugetului la Clubul Armatei:

„E foarte bine că încercăm să se facă performanță acolo, dar vrem ca utilizarea acestor bani să fie realizată într-un mod eficient, despre care am dubii în acest moment, dar vreau să văd cum arată toată planșa.

Mă întreabă lumea: «Le reduci bugetul?». Răspunsul pe scurt este «da», răspunsul pe lung este că ar trebui să vedem cum arată un plan, în funcție de care să încadrezi alte sume de bani.

Deci pasul 1 este să vedem exact starea problemelor de acolo, pasul 2 este ca în funcție de aceste probleme să luăm niște măsuri organizatorice, iar pasul 2 este să calibrăm bugetul pe noua structură, care va fi compusă după ce vom vedea toate aceste probleme”.

Show more
Loading ...
Failed to load data.

Show more
Loading ...
Failed to load data.