Suferinţa care l-a oprit

Mihai Covaliu a luat bronzul într-o zi în care şi-a forţat limitele fizice pînă la epuizare





Bronzul se cîştigă mai greu decît aurul. Uneori. Ieri. Cînd totul se termină, Cova respiră adînc şi uită. S-a dus, nu mai contează cît a costat. Cu transpiraţia adunată în broboane mari pe frunte, cu ochii pe jumătate închişi, revede frînturi. Nu e vis, e realitatea lui. A patra Olimpiadă, a doua medalie. Cuvintele îi ies dintre buze chemate parcă de departe. Se concentrează şi vorbele se leagă din ce în ce mai clar. Revine din transa lui. E istovit. E fericit.



"Cova n-a fost în cea mai bună formă fizică, nu s-a simţit bine deloc".

Ana Pascu



Dacă aşa se întîmplă cînd e în suferinţă, înseamnă că trebuie inventată o altă medalie, mai presus de aur, pe care să o cîştige un Mihai Covaliu perfect.



REVENIRE SPECTACULOASĂ

"Mi-a fost foarte greu să ajung şi în semifinale. Mult mai greu decît la Sydney sau la orice alt concurs. E medalia cea mai muncită din viaţa mea". Aşa, strîngînd din dinţi, a trecut de trei adversari pînă şi-a făcut loc între primii patru. În "sferturi", cu bielorusul Buikevici, a revenit de la 6-10. Era mai aproape de eliminare decît de medalie. La fel ca la Atena, acum patru ani. Şi-a smuls fiecare tuşă parcă direct din carnea lui. S-a autodominat şi s-a învins.



Era în semifinale. După o odihnă frugală în Satul Olimpic şi un masaj, s-a întors în sală. Nesperînd şi sperînd.



"Am simţit că voi lua medalia de bronz. Nu ştiu de ce, dar parcă am ştiut că asta e pentru mine".

Cova



Deocamdată însă, se luptă pentru aur sau argint. Începe tare semifinala cu francezul Nicolas Lopez. Atacă, şfichiuie aerul cu sabia dezlănţuită şi strînge pumnul la fiecare tuşă. Are 11-7 la un moment dat şi finala mare iese tot mai clar din ceaţă. Dar francezul cu nume spaniol are şi el doza lui de încăpăţînare. Nu cedează. Revine şi egalează la 12. Românul face 13-12. Hai, încă un pic! Doar două tuşe!



ATÎT DE APROAPE

N-avea să mai fie însă nici una. Lopez punctează de trei ori la rînd şi merge în finală. Cu injecţia de suspans de rigoare. Arbitrul bulgar Milencev coboară şi revede fazele pe ecran, consultîndu-se cu asistenţii. La 14-13 pentru francez, urmează trei asalturi sterpe. Tensiune densă ca o cocă. Şi eliberarea. Pentru Lopez, poate şi pentru Covaliu. Fiindcă el ştia, din secunda următoare încheierii semifinalei, că trebuie să cîştige bronzul. Ştia că adversarul lui a fost mai proaspăt în final, în timp ce el şi-a mai dominat o dată trupul care parcă nu vrea să-l asculte.



"Mă bucur mai mult pentru medalia asta decît dacă ar fi pierdut în finală. El a revenit şi a cîştigat ceva, nu a cedat. E un mare campion".

Ioan Dobrescu



Finala mică, împotriva unui alt francez, Julien Pillet, merge cap la cap. Cova nu se mai repede. A schimbat tactica. Punctează adversarul, punctează şi el. Îşi aruncă pe masă cărţile mari. Experienţa. Nervii unşi în atîtea concursuri tari. De la 11-9 îşi ia avînt însă. Nu mai are oprelişti. Face 14-9 şi acceptă apoi cu înţelepciune două tuşe consecutive ale lui Pillet. Pentru că ultima va fi a lui. Şi este. 15-11 pentru un bronz olimpic la distanţă de 8 ani după aurul australian.



Ochii se închid pe jumătate, genunchii se lasă pe planşă. Pentru o clipă mică, e foarte linişte. E momentul ca şi trupul să se liniştească. Va avea timp să se refacă avînd prin preajmă o chestie rotundă şi strălucitoare care se cheamă medalie. Cea mai grea medalie a lui.



»CARTE DE VIZITĂ



Mihai Covaliu



Născut pe 5 noiembrie 1977, la Braşov

Palmares

- campion olimpic Sydney 2000

- bronz olimpic Beijing 2008

- locul 4 cu echipa de sabie la Sydney 2000

- campion mondial Leipzig 2005

- vicecampion mondial Havana 2003

- bronz mondial Lisabona 2002

- bronz european Kiev 2008



Traseul lui Covaliu pînă la bronz

turul 1 liber

turul 2 15-9 cu V. Priemka (Blr)

optimi 15-12 cu H. Zhou (Chi)

sferturi 15-13 cu A. Buikevici (Blr)

semifinale 13-15 cu N. Lopez (Fra)

finala mică 15-11 cu J. Pillet (Fra)





"Mă bucur pentru Mihai, chiar dacă a luat doar bronzul. Pe planşă toţi vor să-l bată, e campion olimpic. Aici, în China, nu a reuşit să-l învingă decît Lopez"

Laura Badea, campioană olimpică floretă 1996



Sărutul părintesc

Ana Pascu, preşedinta FR de Scrimă şi vicepreşedintele federaţiei internaţionale, a fost prima care l-a felicitat pe Mihai Covaliu după medalia de bronz de la Beijing. "Îţi mulţumesc, Mihai, pentru tot ceea ce ai făcut! Bravo! Sîntem foarte bucuroşi pentru această medalie", i-a spus Ana Pascu, luîndu-l în braţe. La plecare, ea l-a pupat pe frunte şi i-a spus: "Pentru mine, eşti tot campion olimpic".