E agitație în țările ale căror naționale au ratat prezența la Mondialele nord-americane de la vară. Mai peste tot se cere plecarea selecționerilor și chiar a președinților de federații. De pildă, în Italia, cvadrupla campioană a lumii care va lipsi pentru a treia oară consecutiv de la turneul final, se strâng semnături în Senatul de la Roma pentru destituirea șefului Federcalcio, Gabriele Gravina.
Acesta nu-i oricine, ci e și vicepreședinte al UEFA. Însuși ministrul Sportului, Andrea Abodi, a declarat public: "Vreau un plus de demnitate de la Gravina și să-și dea demisia", numai că persoana vizată, în funcție din 2018, n-aude și nu vede. Culmea, el dorește să continue, dar și să-l păstreze pe banca Squadrei Azzurra pe Gennaro Gattuso!
La noi însă, deși Răzvan Burleanu conduce FRF din 2014 și a fost reales în martie la al 4-lea Congres, e liniște, e pace. Înconjurat de o armată de yes-meni, cel mai iubit fiu al fotbalului românesc se pregătește să numească un nou selecționer. Care probabil va fi Gică Hagi.
Lui Burleanu nici măcar nu-i trece prin cap să se considere părtaș la prăbușirea echipei naționale, complice la căderea pe locul 56 în clasamentul FIFA. O singură dată în istorie ea a stat mai rău, în 2012, când a ocupat poziția 57. După recentele înfrângeri cu Turcia și Slovacia, România a pierdut 7 locuri, ceea ce nu-l neliniștește pe Burleanu. Care a decis că el și numai el are competența de a-l numi pe succesorul legendarului Mircea Lucescu la cârma "tricolorilor". Competența incompetentului, nu vi se pare?
În stilu-i pompieristic cunoscut, Napoleon de la FRF, trimitere la articolul subsemnatului din 19 martie, nu încetează să se amăgească, totodată și pe noi, cu marile binefaceri aduse de Regula U21 și, în sens mai larg, de numeroasele reprezentative de juniori, U15, 16, 17 etc, înființate de el la recomandarea UEFA. Adept al cantității în dauna calității, chiar a înființat echipele respective și le-a alocat fonduri. Greu însă de spus dacă și la ce vor servi ele concret. Ce orizonturi vor deschide.
Pentru că, să-mi fie cu iertare, la ce-a ajutat Regula U21 din moment ce astăzi în Superligă sunt mai mulți jucători străini la 16 echipe (231) decât erau în 2014 la 18 (199)! Cum și-a atins "inovația" scopul de a depista, crește și promova elementul tânăr autohton? Răspuns: în niciun fel!
Într-adevăr, România U17 s-a calificat deunăzi, în premieră absolută, la CM din Qatar. Mircea Diaconescu și elevii lui sunt de felicitat, bravo lor! Atât că aceeași selecționată a ratat prezența la CE, ignorându-se amănuntul că la turneul final mondial de la toamnă vor participa 48 de echipe.
De unde concluzia că sita n-a fost așa deasă. În aceeași ordine de idei și fără să insistăm acum, e cazul să constatăm că naționala Under 18 a terminat la egalitate cu Danemarca la Clinceni, 2-2, în condițiile în care 13 dintre cei 20 de jucători convocați de Ion Marin proveneau din străinătate! Inclusiv marcatorii Pellegrini de la Genoa și Roateș de la Levante. Și-atunci, nu vă supărați, ce atâta tam-tam că Regula U21 face și drege, că a salvat viitorul fotbalului nostru, dacă nu cumva și prezentul?!
Da, e și părerea mea că nu trebuie renunțat la jucătorul U21. Regula merită aplicată, dar nu în formatul actual. Cluburile nu trebuie silite să folosească un under 21, care altminteri n-ar prinde echipa, ci stimulate s-o facă, recompensate. Federația să găsească soluții și să creeze un buget din care să premieze formațiile care folosesc fotbaliști tineri, funcție de minutele bifate de aceștia.
S-ar cuveni ca FRF să mai și dea, nu doar să ia. Atât că, deși primește sume importante de la UEFA, se plânge mereu că n-are. Conform raportului financiar pe 2025, expus în Adunarea Generală din 18 martie ac, FRF a efectuat pe parcursul anului precedent plăți totale de 344 de milioane de lei. Din ele, 218 milioane, circa 43 de milioane de euro, nu apar explicate, ci expediate la rubrica "alte sume plătite", fără documentație justificativă! GSP s-a sesizat și a întrebat FRF, în scris, ce-i cu banii respectivi? Într-o săptămână n-a primit niciun răspuns. Tăcere.
Veți zice, firește, că Federația nu ia bani de la stat și e treaba ei cum îi manevrează. În principiu, așa e. Dacă însă sumele în discuție purtau obligații fiscale, trebuiau deci impozitate, atunci apare riscul ca FRF să aibă o problemă. Chiar una serioasă.
{{text}}