„România putea deveni o putere energetică” » Fostul șef de club din Liga 1 surprinde cu o teorie discutabilă: „Așa, n-am mai fi avut cel mai scump curent din Uniunea Europeană”

Marin Condescu, 69 de ani, fost sindicalist-șef peste minerii din Oltenia și ex-președinte la Pandurii Târgu-Jiu, a fost protagonistul mai multor declarații interesante oferite pe parcursul interviului acordat Gazetei Sporturilor la finalul lunii februarie.

După ce a scanat deceniul și jumătate petrecut în fenomen și a scos la suprafață diverse episoade trăite alături de personajele cu greutate din fotbal, Condescu și-a îndreptat atenția și spre sectorul energiei și al resurselor naturale, domenii în care susține că România a pierdut oportunități majore în ultimele decenii.

Teoria lui Marin Condescu: susține că România ar fi putut deveni o putere energetică

În discuția întinsă pe mai bine de o oră și jumătate, Marin Condescu a insistat să promoveze o teorie pe care o susține cu convingere, aceea că producția de energie pe bază de cărbune ar fi putut revitaliza sistemul energetic național.

În argumentația sa, în care utilizează diverse afirmații discutabile, Condescu face trimiteri la evoluțiile economice și deciziile din perioada post-1990.

„România avea nevoie de energie electrică pe cărbune”

Pe scurt, Condescu lansează ideea că România ar fi putut deveni o putere energetică prin menținerea și modernizarea producției de energie pe bază de cărbune.

„Pentru problema cu mineritul și energia, am susținut încontinuu că România are nevoie de producție de energie electrică pe cărbune.

(...) Noi, mergând pe ideea de a produce energie electrică pe cărbune, asigurai în producția de bază 2.500 - 3.000 de MW (megawați). Deci dublu decât Cernavodă! Dacă ai pune energia electrică pe un grafic, ea merge până la un consum care se numește «în bandă» și pe urmă apar vârfurile de sarcină. Ori aprinzi tu un bec, ori îl aprinde celălalt. Și atunci ești nevoit să dai drumul la hindrocentrale.

(...) Tu trebuie să funcționezi cu ele în bandă». În bandă, funcționai cu Nuclearelectrica și cu centralele pe cărbune. Toți care au pus tot ce se întâmplă în natură pe seama CO2 (dioxid de carbon) au spus că centralele pe cărbune trebuie închise.

Noi găsiserăm soluția să captăm toate gazele și să le înmagazinăm în rezervele de petrol epuizate cu 10-15%, care sunt de la Craiova și până sus, la munte... Anumite structuri se pretează foarte bine să înmagazineze CO2-ul și să-l ducă acolo.

Dintr-odată, tu, România, cum a făcut și Germania, cum a făcut și Cehia, deveneai țară producătoare de energie electrică curată și care prindeai bonificații de până la 25 euro / MW de la Uniunea Europeană pentru că nu prindeai CO2-ul”.

„Universitatea din București a făcut studiu pe Termocentrala de la Turceni, a văzut că este fezabilă această strategie, iar tu deveneai o putere energetică! Nu mai aveai în ziua de azi cel mai scump curent din Uniunea Europeană! Ai fi devenit independent, iar siguranța ta națională nu mai era pusă în pericol”, a adăugat fostul șef de la Pandurii.

În realitate, la nivel european există o tendință clară de reducere treptată a producției de energie pe bază de cărbune, pe fondul costurilor ridicate și al impactului asupra mediului. Tehnologiile de captare și stocare a carbonului (CCS), invocate și de Condescu, există, însă sunt aplicate limitat și nu au fost implementate pe scară largă în România, în principal din cauza costurilor mari și a lipsei investițiilor.

În luna mai a anului 2023, cărbunele a stabilit un record negativ, generând, pentru prima oară, mai puțin de 10% din producția de energie electrică a UE (Sursă: Adevărul). În prezent, producția pe cărbune din România este mult mai mică decât în urmă cu 10-15 ani, aflându-se într-un vizibil declin.

Potrivit Libertatea, prețul cărbunelui a atins, în octombrie 2025, un minim istoric în Europa după ce a scăzut sub pragul psihologic de 100 de dolari/tonă

Condescu a continuat, fostul lider sindical vorbind despre potențialul neexploatat al resurselor minerale, în special al cuprului și aurului. El invocă lipsa unei strategii pe termen lung și deciziile politice care, în viziunea lui, ar fi afectat dezvoltarea acestor piețe.

„Eu reprezentam industria minieră pe cărbune, auriferă și tot ce se întâmplă în toată partea aceea din Ardeal. România, dacă ar fi investit și n-ar fi abandonat... După Suedia, are cele mai mari rezerve de cupru, exploatabile în carieră la Roșia Poieni, la suprafață.

N-au vrut să înțeleagă în niciun fel! Au reușit oamenii de acolo - și eu am sprijinit puțin - să ia societatea aceea prin metoda MEBO... (n.r. o tehnică de privatizare prin care angajații și managerii unei întreprinderi de stat preiau proprietatea acesteia)

Salariații puteau cumpăra societatea respectivă și să devină acționari. Au reușit lucrul acesta.

Când Mugur Isărescu a ajuns premierul României pentru trei luni de zile, a spus că lui nu-i mai trebuie aurul din România. Tot aurul pe care-l produceam în România în momentul ăla îl vindeam la Banca Națională.

Cu argintul și cu celelalte puteam ieși pe piață. A dat o ordonanță care a spus că Banca Națională nu mai achiziționează aur. Ne-am dus: «Domnule, ce facem? Ne-ai lăsat în mijlocul anului cu problema asta, lasă-ne un răstimp să găsim și noi soluții». N-a vrut! Norocul nostru e că am ieșit și am vândut toată producția noastră pe bursa de la Londra. Au luat-o elvețienii apoi”, a mai spus Condescu.

România are, în acest moment, toate elementele din Tabloul lui Mendeleev. O politică înțeleaptă o va face cea mai puternică pe piața aceasta.



- Marin Condescu

Interviul integral cu Marin Condescu: „Au pierdut alegerile și mi-au înscenat procesul”

În 2014, Condescu, fost lider sindical, a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, fiind acuzat de delapidare, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. În 2018, Marin Condescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Craiova, la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.