„Am adus o bucată din Cernobîl în casa familiei” » Marele Andriy Shevchenko, tulburător despre accidentul nuclear care a schimbat lumea: „O mică bombă atomică ascunsă într-o minge”

Pe 26 aprilie 1986, în urmă cu 40 de ani, explozia de la Cernobîl a schimbat definitiv destinul a milioane de oameni din spațiul ex-sovietic și nu numai. Printre ei, un copil de nouă ani din Kiev, care avea să devină, peste ani, unul dintre cei mai mari fotbaliști ai Europei. Ucraineanul Andriy Shevchenko, 49 de ani, a oferit, de-a lungul timpului, mai multe declarații tulburătoare despre modul în care a fost afectat de evenimentul catastrofic.

În copilărie, tânărul Andriy Shevchenko a fost martorul unui eveniment seismic din istoria fostei Uniuni Sovietice. Când avea doar nouă ani, un reactor nuclear a explodat la Cernobîl, în apropiere de capitala în care se afla, provocând cel mai mare accident nuclear din istorie.

Shevchenko, evacuat la 1.500 kilometri de casă: „Nimeni nu spunea nimic. Știam doar că s-a întâmplat ceva teribil”

Locuința acestuia se afla la aproximativ 200 de kilometri de locul incidentului, dar el și familia sa au ajuns, în urma evacuării, pe malul Mării Azov, la circa 1500 de kilometri de casă.

Evacuat din Kiev, puștiul care avea să devină Balon de Aur mărturisea că a avut o senzație suprarealistă cu privire la cele întâmplate.

„Pentru noi, copiii, totul părea ireal, ca și cum trăiam într-un film”. „Nimeni nu spunea nimic. Știam doar că s-a întâmplat ceva teribil”, rememora Shevchenko, potrivit The Guardian, cu privire la tentativa de mușamalizare pusă în scenă inițial de autoritățile sovietice.

„Aveam nouă ani. Nu înțelegeam ce se întâmplă”, și-a amintit Andriy Shevchenko zilele de după Cernobîl, în diverse interviuri acordate pentru presa din Ucraina. Pentru mulți din generația lui, viața de după a fost mai dură decât accidentul „Mulți dintre prietenii mei din copilărie nu mai sunt. Nu din cauza radiațiilor, ci din cauza vieții care a urmat”, spunea el.

„Mă distram de minune jucând fotbal peste tot. Mă antrenam la Academia Dinamo (n.r. Kiev) și simțeam că începeam să-mi trăiesc visul.

Apoi a explodat Reactorul 4 și am fost luați cu toții. Școlile au fost închise imediat. Autobuze au sosit din tot URSS-ul, luând copii cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani. M-am trezit singur pe țărmul Mării Azov, la 1.500 km de casă. Am trăit experiența ca pe o călătorie. Am fost un copil”, rememora fostul mare fotbalist într-un interviu acordat italienilor de la Corriere della Sera, citat de Tribuna.com.

În cazul lui Shevchenko, așa cum a recunoscut adesea, „fotbalul a fost șansa”. Pe când era la Milan, fostul superstar ucrainean oferea o declarație cu totul și cu totul emoționantă:

„Dacă golurile și victoriile mele pot ajuta lumea să-și amintească de Cernobîl și pot aduce un zâmbet pe chipurile celor care încă suferă, atunci le dedic lor tot succesul meu!”.

GALERIE FOTO. Stadionul din Pripyat, de lângă Cernobîl, continuă să ofere imagini SF: ce a crescut în locul gazonului

Amintirea tulburătoare a lui: Andriy Shevchenko: „Din cauza Cernobîlului, am jucat cu o minge radioactivă la 9 ani”

Potrivit jurnaliștilor de la Mirrror, Shevchenko mai dezvăluia cum, la vârsta de nouă ani, s-a jucat cu o minge de fotbal radioactivă, urmare a dezastrului produs la Cernobîl.

La scurt timp după ce explozia a umplut zonele din proximitate cu radiații mortale, Shevchenko, pe atunci în vârstă de nouă ani, a adus acasă o minge de fotbal contaminată, care s-a dovedit a fi periculoasă.

Contorul Geiger al tatălui său (n.r. un aparat care detectează și măsoară nivelurile de radiații) a înregistrat parametri șocanți, iar mingea a fost distrusă imediat. „Adusesem o mică bucată din Cernobîl în casa familiei”, relata Shevchenko în cartea sa autobiografică, „Viața mea, fotbalul meu”.

„O mică bombă atomică, ascunsă în interiorul celei mai mari pasiuni ale mele. Mingea mea a fost îngropată într-un lighean. Când am intrat pe ușă, o țineam sub braț ca pe un trofeu prețios”, povestea el.

În cartierul meu, am început să văd din ce în ce mai puțini oameni. Toți prietenii mei au murit, nu din cauza radiațiilor, ci din cauza alcoolului, a drogurilor sau a problemelor cu armele.



Fisurile din zidurile URSS deveneau tot mai mari, lumea pe care o știam se prăbușea și, la fel ca toți ceilalți, prietenii mei nu mai credeau în nimic și s-au pierdut. Doar dragostea părinților mei și fotbalul m-au salvat.



- Andriy Shevchenko, în autobiografia sa

Cernobîl '86, cel mai mare dezastru nuclear din istorie!

Pe 26 aprilie 1986, în urmă cu fix 40 de ani, la ora locală 01:23, reactorul numărul patru al Centralei Atomoelectrice de la Cernobîl a explodat, cauzând cel mai mare dezastru nuclear din istorie.

De unde amploarea dezastrului? Unul dintre reactoarele nucleare a explodat, provocând distrugeri uriașe. Acoperișul de 1.000 de tone a fost aruncat în aer, învelișul de grafit a luat foc și 190 de tone de substanțe radioactive au fost transportate în aer pe distanțe imense, afectând zone întregi. Ce a rămas după explozie? 300 km pătrați interziși oricărei activități umane. Un oraş cu 49.000 de oameni abandonat. 254 de morţi, 600.000 de oameni afectați de radiații.

Datele care arată magnitudinea dezastrului:

• a avut loc pe data de 26 aprilie 1986, la 1:23 noaptea;

• suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane;

• Cei 45.000 de locuitori din Pripiat, oraşul aflat la doar 1,5 kilometri de centrala de la Cernobîl, au fost evacuati abia la 36 de ore de la producerea accidentului, în după-amiaza zilei de 27 aprilie 1986;

• până în 5 mai, toţi cei care locuiau pe o rază de 30 km în jurul reactorului avariat au fost nevoiţi să-şi abandoneze casele, iar în decurs de 10 zile, în total 130.000 de persoane din 76 de localităţi au fost evacuate, iar teritoriul respectiv a fost declarat zonă de excludere;

• raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Organizația Mondială a Sănătății, a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer;

• Actualul Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobâl, deoarece pâna la 70 % din precipitațiile radioactive au căzut pe teritoriul său, dar în total peste 5,5 milioane de persoane, ucraineni, belaruşi şi ruşi, au avut de suferit în urma catastrofei, iar o mare parte dintre ei locuiesc în continuare în zonele contaminate, conform autorităţilor ucrainene;

• a fost declarat cel mai mare dezastru nuclear din istorie, iar estimările sunt că la nivel mondial au murit aproape 1,5 milioane de oameni din cauza radiațiilor provocate de explozie.