Răzvan Lucescu (57 de ani) a rememorat la aproape trei săptămâni distanță ultimele clipe din viața tatălui său, Mircea Lucescu, cel care s-a stins pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Cei doi au vorbit ultima dată la telefon joi seara, pe 2 aprilie, cu o zi înainte de momentul în care era programată externarea fostului selecționer.
Lucescu a leșinat în cantonamentul naționalei, la Mogoșoaia, de unde a fost transportat la Spitalul Universitar. Starea acestuia s-a îmbunătățit în zilele care au urmat, iar vineri, pe 3 aprilie, ar fi urmat să fie externat. Cu doar câteva ore înainte, când era supus ultimelor teste, Lucescu a făcut infarct, iar de acolo lucrurile au luat o altă turnură. Starea a devenit critică, a fost mutat pe secția de ATI, iar ulterior i-a fost indusă coma.
După aproape patru zile de suferință, acesta s-a stins marți seara, pe 7 aprilie. Fiul Răzvan Lucescu a venit de urgență la București duminică seara, pe 5 aprilie, iar acum, direct din Grecia, a povestit despre acele zile și despre ultima discuție pe care a purtat-o cu tatăl lui, înainte să moară.
Răzvan Lucescu: „Joi am vorbit ultima dată”
Cei doi au vorbit joi, înainte ca Lucescu să facă infarctul, iar fostul selecționer era extrem de optimist că totul va fi bine după externare.
„Joi seara am vorbit ultima dată. Vineri a avut infarctul, joi seara am fost pe video, pe WhatsApp. Vineri, după infarct, două, trei secunde, mi-a pus Matei, fiul meu, telefonul cu el, pe WhatsApp.
Era foarte obosit, ne-am salutat. Joi seara am vorbit puțin mai mult. Mi-a zis că urmează să plece a doua zi acasă: «Voi fi bine, merg acasă. O să încep să ies la plimbare, voi veni la finală»”, a rememorat Răzvan, extrem de emoționat, citat de prosport.ro.
Mircea Lucescu, optimist până în ultima clipă: „Nu a acceptat că era bolnav. Asta m-a și păcălit”
În ciuda diagnosticului dur primit la începutul anului și tensiunii acumulate pentru barajul cu Turcia, Mircea Lucescu nu a recunoscut niciodată că se află într-o situație delicată și a continuat să spere că totul va fi bine. L-a liniștit chiar și pe Răzvan, aflat la mulți kilometri distanță, motiv pentru care acesta nu a mai venit în țară de la Crăciun.
„Să fiu sincer, nu cred că a acceptat vreodată cu adevărat că era bolnav. Indiferent de situațiile prin care a trecut în ultima parte, situații venite pe fond de mare stres. Nu cred că a acceptat.
Știind că nu e ok, vorbind cu el, mă liniștea. Îmi spunea: «Nu am nimic, nu asculta pe nimeni, eu mă simt bine». Asta m-a și păcălit. De asta nu am mai venit la București, nu l-am mai văzut. Doar la telefon.
Îmi pare rău, mă gândesc că am fi putut, măcar în ultimul moment, să fim lângă el. Să mai fi discutat cu el, să fi vorbit.
Dar, nu pot spune că îmi reproșez. Știu foarte bine că și el a considerat ca e bine ca eu să stau aici, să îmi văd de treaba mea”, a mai completat Răzvan.
Răzvan Lucescu: „L-am înțeles perfect. Asta își dorea”
Întrebat dacă a avut în vreun fel puterea de a-l influența și de a-l convinge pe tatăl lui să renunțe la a mai antrena, în ultima perioadă, Răzvan a știut că nu are cum să facă așa ceva, în contextul în care fotbalul era totul pentru legendarul tehnician.
Nu am încercat. Nu era nimic de încercat. Era viața lui, cum și eu o am pe a mea. Nu a încercat niciodată să mă convingă, mereu am știut să ne respectăm dorințele.
Când pierdea un meci, nu avea nici cea mai mică dorință să stea de vorbă cu cineva. La fel și eu, mă izolam foarte tare. Eram cu gândurile mele, nici măcar cu el. Înțelegea foarte bine asta, așa am fost amândoi.
L-am înțeles perfect. Asta își dorea, am înțeles că nu puteam să îi schimb ideea
- Răzvan Lucescu
Mircea Lucescu, carieră inegalabilă în fotbal
Mircea Lucescu a făcut primii pași în fotbal la Dinamo București, echipă de care se leagă cea mai mare parte a carierei sale. A mai evoluat la Știința București și Corvinul Hunedoara.
Ca jucător, a câștigat 7 titluri de campion și o Cupă a României, toate cu Dinamo.
De-a lungul carierei de antrenor, le-a pregătit pe Corvinul, echipa națională a României, Dinamo, Pisa, Brescia, Reggiana, Rapid, Inter, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, Zenit, naționala Turciei și Dinamo Kiev.
A câștigat 36 de trofee în cariera de tehnician: de 9 ori campionatul Ucrainei, de 8 ori Cupa Ucrainei, de 7 ori Supercupa Ucrainei, de 3 ori Cupa României, de 2 ori campionatul României, de 2 ori campionatul Turciei, precum și Cupa UEFA, Supercupa Europei, Supercupa Rusiei și Cupa Anglo-Italiană.
{{text}}