Marta Kostyuk (23 de ani, numărul 23 mondial) s-a încoronat învingătoare în turneul WTA 1000 de la Madrid, după 6-3, 7-5 în finală cu Mirra Andreeva (19 ani, locul 8 WTA), apoi a vorbit despre călătoria ei în tenis, dar și despre talismanul original și amuzant: o pereche de boxeri.
Ucraineaca Marta Kostyuk a reușit la Madrid să cucerească al treilea și cel mai important turneu al carierei. La capătul unui parcurs impresionant, cu un singur set pierdut, în semifinale, cu Anastasia Potapova, bucuria a fost deplină, dar și nuanțată, matură.
Avusese un început încurajator de sezon, cu finala de la Brisbane, însă a urmat o perioadă dificilă din cauza unei rupturi de ligament. Apoi, Marta a înflorit de-a dreptul în sezonul de zgură, câștigând titlul la Rouen și, mult mai strălucitor, triumfând pe suprafața roșie de la Madrid.
În discursul de la festivitatea de premiere, ea a pomenit de drumul lung pe care l-a parcurs până aici, iar la conferința de presă de după a dezvoltat ideea.
Marta Kostyuk: „Reușind acele rezultate a fos ca un blestem”
„La începutul acestui an le-am spus celor din echipa mea că, în cele din urmă, simt că realizările de la 15 ani nu mai au nicio greutate. Am trăit ani la rând în această stare, toată lumea așteptând rezultate mari din partea mea. Reușind acele rezultate și fiind atât de tânără au fost aproape ca un blestem”, a început ea, întorcându-se la vremea când devenea campioană la junioare la Australian Open (2017).
Marta Kostyuk cu trofeul junioarelor de la Australian Open 2017 Foto: Guliver/GettyImagesImediat, în 2018, debuta la senioare la Antipozi, cu un wild card în calificări, le depășea, iar la 15 ani și jumătate avansa până în tururl 3 pe tabloul principal. De acolo, reflectorul a fost pus pe ea și pe rezultatele ei precoce.
„Faptul că m-am eliberat de acest lucru a fost incredibil. Sunt foarte mândră de ceea ce am atins pe când aveam 14 sau 15 ani. Asta mi-a dat libertatea de a mă bucura de acest sport și a juca și atât. A fost o călătorie foarte lungă, în special datorită drumului pe care am mers”, a continuat Kostyuk.
„Am crescut fiind antrenată de mama mea. Nu e ușor deloc să ieși dintr-o asemenea relație și având-o pe mama drept persoana cea mai apropiată de mine, în viața mea. Mereu o sun când am nevoie de sprijin sau doar ca să vorbesc cu ea. M-am și antrenat cu ea înainte de sezonul de zgură, îi mulțumesc pentru victoriile din ultima lună”, a povestit ea.
„Știu multe istorii dificile cu părinți care își antrenează copiii. Mă bucur însă că am ieșit din asta bine, fiind o jucătoare mai bună. A fost multă zbatere, au fost multe momente dificile. Pentru mine nu se schimbă nimic”, a asigurat.
Sunt campioană într-un turneu mare, dar vreau să fac același lucru pe mai departe, să continuu să muncesc și să mă bucur de această călătorie. Pentru că despre asta e vorba, nu despre destinație – Marta Kostyuk
Marta Kostyuk, talisman original și întâmplător: „Anul trecut am căpătat acești boxeri”
La festivitatea de premiere, s-a încăpățânat să deschidă sticla de șampanie și a reușit. A și băut imediat din lichidul spumos, așa că gustul victoriei este „de șampanie, cu siguranță. A fost primul lucru pe care l-am gustat după ce am câștigat”.
Marta a mers apoi un pic pe drumul amintirilor. „Uitându-mă la acest turneu de când eram un copil, amintindu-mi de anul cu zgura albastră, mi s-a părut extraordinar. De asemenea, toate cele care au câștigat înaintea mea, nu am crezut că va fi posibil vreodată. Este unul dintre cele mai puternice turnee ale anului, toată lumea joacă super bine. Da, are gust bun, dar vreau să mă bucur azi și gata”, a punctat ea.
Echipa sa și Marta s-au fotografiat cu trofeul, în imagine apărând și un accesoriu inedit: o pereche de boxeri negri. Care e povestea lor amuzantă și semnificativă?
„Avem spălătorie la turneu. Uneori lucrurile se mai amestecă, luăm din greșeală șoseta altcuiva, se întâmplă câte ceva mereu. Anul trecut am căpătat acești boxeri, pe care scria «chiloți norocoși». Iar Sandra a spus: «Nu-i dau înapoi». I-a păstrat. Când câștigam anul trecut, îi aducea, erau talismanul nostru”, a istorisit ucraineanca, referindu-se la antrenoarea ei, Sandra Zaniweska.
„Anul acesta nu i-a luat cu ea, dar înainte să ajungem aici a condus până la casa tatălui ei ca să-i ia și să-i aducă la Madrid. Am glumit, am zis că dacă voi câștiga, trebuie să facem o poză cu ei. I-am spus soțului meu să-i pună peste pantaloni, dar nu a vrut. Nu-i nimic, e OK”, a încheiat râzând Marta Kostyuk. Noua campioană de la Madrid.
{{text}}