Alergarea traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din ultimii ani: din sport individual, a devenit fenomen social, cultural și urban. Generația tânără caută comunitate, experiențe autentice și echilibru, iar cursele de alergare răspund tot mai bine acestor nevoi.
Cluj Running Festival este evenimentul internațional de alergare pe șosea ce aduce la start unii dintre cei mai buni atleți ai planetei. E primul din cele două evenimente de anul acesta și va avea loc pe 27-28 iunie.
Apoi, la Brașov mii de participanți se reunesc pentru cursa principală, tRUNsylvania 10K, una dintre cele mai rapide din lume, certificată World Athletics Elite Label. Anul acesta competiția e programată pe 3-4 octombrie.
Daniel Santa, directorul Brașov Running Festival și Cluj Running Festival, vorbește pentru Gazeta Sporturilor, despre explozia fenomenului, noul profil al alergătorului și felul în care competițiile sportive se transformă în adevărate festivaluri urbane.
„Alergarea, o alternativă pentru viața de noapte”
- Domnule Santa, alergarea pare să fi devenit un trend în rândul tinerilor. Ce s-a schimbat în ultimii ani?
- Un trend global care a fost preluat și la noi, dar și o generație complet diferită de precedentele. Cred că avem de-a face cu o generație de oameni care, finalmente, sunt mai atenți la ce mănâncă, la cum trăiesc, la cum își asigură longevitatea. Cu un nivel mai mare de responsabilitate și de conștientizare de sine. Tineri care au înțeles că alergarea înseamnă sănătate, fizică și mentală, că e o formă activă de socializare foarte valoroasă.
- Cum vă explicați interesul tot mai mare al Gen Z pentru alergare?
- Le oferă exact ceea ce generația aceasta caută tot mai mult: autenticitate, sănătate, comunitate și experiențe reale. E un contrast foarte interesant între viața digitală și nevoia lor tot mai mare de contact uman autentic.
- Până acum nu existau?
- Acum câțiva ani socializarea însemna predominant ieșiri nocturne, astăzi vedem tot mai mulți tineri care aleg să se întâlnească dimineața la o alergare și o cafea. E o schimbare culturală reală și o alternativă pentru viața de noapte, în trendul fără alcool. E o soluție confirmată de gestionare a stresului și a emoțiilor, o alternativă preferată versus expunerea excesivă la ecrane și o opțiune populară de interacțiune reală.
„Numărul participanților crește spectaculos”
- Mai e alergarea un sport individual sau a devenit mai degrabă o formă de socializare?
- Un mix între ambele. „Dialogul” mental rămâne unul individual, iar faptul că oferă confortul comparației doar cu sine, prin intermediul cronometrului, e un mare atu. În abordarea competitivă, alergarea e individuală. Atunci când vorbim, însă, de latura culturală, socială, e deja un fenomen de masă și, da, o formă de socializare.
- Ce spun cifrele din competițiile pe care le organizați? Cât a crescut participarea în ultimii ani?
- Creșterea e deopotrivă cantitativă și calitativă. Numărul participanților crește spectaculos (25-30% mai mulți anual), iar rezultatele ne arată că tot mai mulți amatori iau alergarea în serios și realizează timpi onorabili.
- Cine sunt noii alergători? Ce profil au?
- Nu mai vorbim de un singur profil de alergător, iar asta e poate cea mai mare schimbare. Acum 10-15 ani, imaginea alergătorului era mult mai nișată. Oameni foarte sportivi, orientați spre performanță, adesea dintr-o anumită categorie socială. Astăzi, alergarea a devenit mult mai accesibilă cu gândul și pantoful de alergare.
- Sunt foarte mulți tineri, așa cum spuneam.
- Care văd alergarea ca pe o formă de echilibru și apartenență socială. Avem tot mai multe femei, lucru extraordinar pentru dezvoltarea fenomenului. Avem oameni din industrii creative, antreprenori, corporatiști, freelanceri, dar și oameni care n-au avut nicio legătură cu sportul până recent.
„Alergarea a devenit pentru mulți o formă de reset mental și emoțional”
- V-a surprins ceva în ceea ce privește cifrele?
- Foarte interesant este și faptul că mulți debutanți nu vin neapărat pentru performanță. Vin pentru experiență, pentru atmosferă, pentru comunitate sau pur și simplu pentru că au simțit nevoia unei schimbări de stil de viață. Alergarea a devenit pentru mulți o formă de reset mental și emoțional.
- Ce caută, de fapt, oamenii când vin la o cursă: performanță, distracție, comunitate?
- Există câte un tipar de alergător pentru fiecare indicator menționat. Noi am încercat mereu să fim generoși la capitolul premii, dar și să-i expunem pe oameni la ce înseamnă super elite la nivel mondial, pentru a stimula partea de performanță. În egală măsură, dimensiunea festivalieră a evenimentelor noastre, cu multe activități conexe și entertainment, a răspuns nevoii de distracție. Cred, însă, că apartenența la o comunitatea și energia comună extraordinară care se generează la aceste evenimente sunt factorii cei mai importanți.
- Cât de importante sunt comunitățile de alergare în dezvoltarea acestui fenomen?
- Esențiale și rolul lor e încă subestimat. Cred că explozia alergării, ca fenomen social și cultural, li se datorează într-o foarte mare măsură dacă nu chiar cea mai mare.
- De ce?
- Pentru că oamenii nu rămân constanți într-un sport doar pentru că „știu că le face bine”, ci pentru că se simt parte din ceva. Comunitățile creează motivație, disciplină, apartenență și un context social pozitiv.
- Am înțeles.
- În plus, ele au făcut alergarea mai puțin intimidantă sau elitistă. Pentru foarte mulți oameni, primul pas nu e înscrierea la o competiție, ci prima alergare într-un grup unde simt că nu sunt judecați. Cred că aici s-a produs schimbarea majoră: alergarea a trecut de la imaginea unui sport solitar la cea a unei experiențe colective și accesibile. Unde e loc pentru oricine. Apoi, bineînțeles, rămâne cine simte că i se potrivește.
„Oamenii nu văd doar performanță sau rezultate, ci și emoție, energie”
- Vedem tot mai multe grupuri care aleargă împreună.
- Noi avem un slogan care cred că surprinde perfect fenomenul: „Running is the new clubbing”. Și nu e doar o glumă bună de marketing. În jurul alergării s-au format comunități extrem de puternice, unde oamenii găsesc nu doar sport, ci și prieteni, relații, networking, apartenență și un stil de viață comun.
- Da.
- Dacă înainte, și încă se întâmplă, tinerii își dădeau întâlnire la o anumită oră pentru a merge în club, astăzi vedem tot mai des alt tip de „întâlnire socială”: fie la 19:00 după muncă, fie dimineața la 6, pentru o alergare împreună. E, practic, un alt fel de club, unul care produce aceleași lucruri esențiale pentru oameni: conexiune, rutină, apartenență și chiar acel „boost” de dopamină, dar într-un context mult mai sănătos și sustenabil.
- Suntem și într-o continuă informare online. Cum influențează social media cultura alergării?
- Foarte mult, la fel ca orice fenomen de masă din prezent. Dar, în cazul alergării, influența social media este una surprinzător de organică. Oamenii nu văd doar performanță sau rezultate, ci și emoție, energie, comunitate, zâmbete, răsărituri, momente reale. Sau ceea ce e mai puțin văzut în spate, durerile fizice ale unei alergări, bariere mentale peste care treci. Văd oameni care se simt bine împreună și care par mai echilibrați, mai sănătoși, mai prezenți.
- Corect.
- Social media a făcut vizibile comunitățile. Acum 10 ani, poate nici nu știai că există atât de multe grupuri de oameni care ies să alerge dimineața prin oraș. Astăzi vezi asta zilnic și începi să simți că ai putea face și tu parte din fenomen. Noi organizăm antrenamente sociale de alergare, unde am adunat și peste 400 de alergători din comunități diferite la o singură alergare. Sunt oameni la care, foarte probabil, nu am fi ajuns niciodată fără platformele sociale pe care să promovăm aceste evenimente.
„Brașov, una dintre cele mai relevante curse de alergare de pe planetă”
- Brașov Running Festival a crescut mult în ultimii ani. Ce-l diferențiază față de alte competiții?
- În centrul atenției sunt cursele super-elitelor mondiale, iar valoarea extraordinară a sportivilor pe care i-am avut la start în ultimii ani, precum și performanțele lor, au făcut ca, din punct de vedere sportiv, 10K-ul de la Brașov să fie una dintre cele mai relevante curse de alergare pe șosea de pe planetă. Iar asta e măgulitor.
- Așa.
- În al doilea rând, în jurul acestui spectacol sportiv, noi am încercat să construim veritabile festivaluri urbane, nu doar competiții sportive. Atât la Brașov, cât și la Cluj, mai nou, competiția sportivă e pretextul în jurul căruia construim un eveniment care are de toate: performanță, distracție, educație, sănătate, sustenabilitate, caritate.
- Cum a evoluat evenimentul de la prima ediție până acum?
- Deși e doar ediția a 6-a, mi se pare că am crescut ca Făt-Frumos, cel puțin din perspectiva performanței sportive. E ceva la care nici n-am visat. Anul trecut am avut la start cea mai rapidă maratonistă de pe planetă, în 2025, și cea mai rapidă alergătoare de 10K a anului. Am avut un rezultat la masculin la 1 secundă de recordul mondial sub 23 ani și numeroase recorduri naționale. Brașov 10K e, în acest moment, în „Liga Campionilor” între competițiile pe șosea. A crescut și numărul de amatori, de creatori de conținut, de spectatori, dar avem și un bazin constant de parteneri și sponsori care au înțeles ce facem, apreciază și susțin asta.
„La Cluj e greu pentru că facem totul de la zero!”
- De ce ați simțit nevoia unei noi competiții pe asfalt la Cluj?
- Anul trecut am promovat festivalul de la Brașov în mai multe orașe. Nicăieri nu am simțit vibe-ul și energia de la Cluj! Comunități foarte frumoase și mari de alergători, oameni creativi, dornici să construiască ceva măreț. Când clujenii ne-au chemat să facem „un BRF de Cluj”, n-aveam cum să refuzăm, mai ales că logistica din jurul stadionului și traseul pe care l-am construit ne oferă foarte multe motive să credem că aceste curse de elită ar putea fi fantastice. E primul an, e greu pentru că facem totul de la zero, cu o echipă preponderent locală, dar sunt convins că, la final, satisfacția va fi pe măsură.
- Ce aduce diferit Cluj Running Festival față de alte curse din oraș?
- Componenta de elită, ce va aduna la start sportivi profesioniști de un calibru extraordinar, și atmosfera de festival urban, unde vorbim de elemente de fun, respectiv evenimente conexe non-competitive. Acest început e doar un schelet pe care vom construi ediția viitoare. Sunt multe lucruri pe care am realizat că nu le putem face într-un timp scurt, așadar munca se desfășoară pe 2 fronturi: ediția 2026 și ediția 2027, una mult mai amplă și complexă.
- Clujul devine tot mai activ sportiv. Cum se vede acest lucru din perspectiva dumneavoastră?
- Clujul are o comunitate foarte dinamică și a câștigat competiția marilor evenimente cu Bucureștiul. Are o administrație locală care pare să înțeleagă beneficiile pe care toate aceste evenimente le aduc în oraș și se implică direct ca ele să se întâmple. Are capital privat consistent care se investește în evenimente. Și atunci e normal să crească.
„România are toate ingredientele pentru a deveni o destinație foarte relevantă”
- Prin cele două evenimente, putem vorbi deja despre turism sportiv în România?
- Da, categoric, din ce în ce mai mult. România are toate ingredientele pentru a deveni o destinație foarte relevantă pentru turism sportiv. Orașe bune pentru evenimente, relief spectaculos, costuri încă accesibile și comunități foarte active. În cazul competițiilor de alergare, fenomenul există deja. Nicio competiție mare nu se mai bazează doar pe alergători locali. Oamenii își planifică weekendurile și concediile în funcție de curse. Vin cu familia, stau 2-3 zile, consumă local, descoperă orașe și regiuni noi.
Odată ce ai intrat în fenomen și ai prins gustul, vei participa la mai multe curse într-un an și vei ajunge în toate colțurile țării, acolo unde știi că sunt evenimente frumoase. În Vest, competițiile mari sunt deja instrumente foarte puternice de branding urban și dezvoltare economică. Cred că România începe să înțeleagă acest lucru
Daniel Santa
- Cum e ponderea sportivilor la aceste evenimente?
- În cazul Brașov Running Festival, aproape 50% dintre alergători sunt din alte orașe, ceea ce înseamnă cazări, mese, consum, bani aduși în economia locală. Crește și numărul de sportivi străini care vin să participe la cursele de aici. E vorba și de profesioniști și de amatori.
- Corect.
- Încă nu facem partea asta de turism sportiv pentru străini sistematic, integrat, cu oferte de pachete care să includă toate serviciile necesare, dar e pasul următor, pentru că a început să existe cerere. Dacă autoritățile din turism, dacă organizațiile de management al destinației ar înțelege potențialul, probabil că ne-am putea mișca mult mai bine și la acest capitol.
„Aici e încă mult de muncă în România!”
- Ce impact au astfel de competiții asupra orașelor gazdă?
- În primul rând, pot deveni ușor brand de oraș și brand de țară. La Iten, în Kenya, unul dintre cele mai importante campusuri de pregătire pentru alergători din lume, camerele poartă numele orașelor cu cele mai celebre curse de alergare pe șosea din lume. Între New York și Istanbul găsești Brașov. Pentru noi, asta spune enorm despre cât de departe poate ajunge un eveniment construit corect. În egală măsură, competițiile acestea sunt o sursă de energie extraordinară, iar impactul pe care îl pot avea este de numeroase feluri: atât economic, cât și de prevenție, la nivel de sănătate fizică și mintală, sau educativ.
- Lumea se întreabă ce face diferența între o cursă obișnuită și una memorabilă?
- Cred că sunt multe aspecte. Unele sunt greu de controlat (vezi vremea de exemplu), altele țin de organizare. Cred că oamenii trebuie să se simtă în siguranță, apoi să se bucure de susținere și atmosfera de pe margine. Aici e încă mult de muncă în România! Să se distreze și să aibă parte de o experiență pozitivă de la înscriere, la ridicare kit și până la tot ce se întâmplă în timpul și după competiție.
- Cum încercați să transformați competițiile în experiențe, nu doar în evenimente sportive?
- Cred că la Brașov componenta de entertainment e foarte importantă. Iarăși, faptul că avem elemente de noutate în fiecare an contează foarte mult. În același timp, competițiile noastre au probe foarte accesibile ca distanță. Suntem pentru mulți oameni „poarta de intrare” în universul competițiilor de alergare. Tocmai de aceea e foarte important ca „prima dată” să fie memorabilă.
„Avem un public pe care nu trebuie să-l dezamăgim”
- Suntem pe finalul discuției noastre. Unde vedeți fenomenul peste 5 ani?
- Contextul ar putea exploda și am putea crește fantastic, cu susținerea potrivită și cu un cadru legal favorabil. Putem, de asemenea, să și pierdem, dacă „piața” se va fragmenta prea tare.
- În ce sens?
- Apar competiții noi an de an, ceea ce, în principiu, e minunat, însă sper ca numărul lor să fie corelat cu numărul de alergători. Toți cei care facem asta trebuie să înțelegem că standardele și așteptările cresc, că avem un public pe care nu trebuie să-l dezamăgim.
- Am înțeles, OK!
- Nu știu încă dacă evenimentele de running sunt pentru cineva o afacere, dar pot deveni. Momentan, însă, ele nu se pot susține doar din taxele participanților, așa că fenomenul poate să cunoască o dezvoltare spectaculoasă cu susținerea mediului privat și a autorităților, mai ales a celor locale. Cred că alergarea va deveni unul dintre cele mai importante fenomene sociale urbane din România. Vedem deja începutul: comunități tot mai mari, branduri interesate, orașe implicate și o generație care caută sănătate, echilibru și experiențe reale. Întrebarea nu mai este dacă fenomenul va crește, ci cât de bine vom ști să construim în jurul lui.
„Autoritățile publice să creeze oportunități de finanțare”
- Ce lipsește încă pentru ca România să devină o destinație importantă pentru alergători?
- Coerență și strategie. E nevoie, în primul rând, ca organizatorii să găsească o formă asociativă care să îi facă mai vizibili și mai vocali în relația cu autoritățile, dar și cu mediul privat.
- Și de altceva?
- E nevoie de standarde și de oameni calificați și pricepuți în a face evenimentele corect, responsabil, profesionist. Apoi, e necesară o viziune pe termen lung, în care autoritățile publice să creeze oportunități de finanțare și dezvoltare, infrastructură sportivă.
- Să se implice mai mult!
- Să facă alergarea și sporturile de masă accesibile financiar, să devină o prioritate națională. Nu trebuie să inventăm roata, doar să adaptăm local, în mod corect, lucruri care s-au făcut cu mare succes în alte țări.
{{text}}