Pentru mulți oameni, sportul în aer liber înseamnă sănătate, disciplină și timp câștigat pentru corp. Alergarea prin parc, turele lungi cu bicicleta, fotbalul cu prietenii, tenisul, drumețiile sau antrenamentele în aer liber aduc beneficii reale. Dar, odată cu ele, vine și un factor pe care mulți îl tratează superficial: expunerea repetată la soare.
Pielea nu uită orele petrecute în soare. Chiar dacă bronzul dispare, efectele radiațiilor UV se pot acumula în timp. Iar pentru persoanele active, care ies constant la antrenamente, competiții sau plimbări lungi, protecția pielii ar trebui să fie parte din rutină, la fel ca încălzirea înainte de efort sau hidratarea.
De ce sportivii amatori pot fi mai expuși decât cred
Cei care fac sport afară nu stau neapărat la plajă, dar pot acumula multe ore de expunere solară fără să își dea seama. O tură de alergare la prânz, un meci de tenis, o ieșire cu bicicleta sau un weekend pe munte pot însemna ore întregi în care fața, gâtul, urechile, brațele și gambele sunt expuse direct.
În plus, transpirația, frecarea hainelor și reaplicarea rară a produselor cu protecție solară pot reduce eficiența protecției. Mulți aplică SPF doar în vacanță, deși pielea este expusă și în timpul sportului de zi cu zi.
Soarele nu afectează doar aspectul pielii. Expunerea repetată poate contribui la apariția petelor pigmentare, îmbătrânirea prematură a pielii, leziuni precanceroase sau forme de cancer cutanat. Riscul crește mai ales în cazul persoanelor cu piele deschisă, al celor care au avut arsuri solare importante sau al celor care petrec frecvent timp afară.
Semnele de pe piele care nu ar trebui ignorate
După ani de expunere la soare, anumite modificări ale pielii merită evaluate de un dermatolog. Nu orice pată, crustă sau aluniță modificată înseamnă cancer de piele, dar unele semne trebuie verificate, mai ales dacă persistă.
Printre modificările care ar trebui să atragă atenția se numără:
o rană care nu se vindecă;
o crustă care cade și reapare;
o leziune care sângerează ușor;
o pată roșiatică, aspră sau solzoasă;
o excrescență nouă, care crește în dimensiuni;
o aluniță care își schimbă forma, culoarea sau marginile;
o zonă de piele care pare iritată, dar nu trece;
o leziune apărută pe zone intens expuse la soare, cum ar fi fața, scalpul, urechile, buzele, gâtul, umerii sau brațele.
Sportivii amatori sunt obișnuiți să suporte disconfort: bătături, febră musculară, zgârieturi, lovituri minore. Tocmai de aceea, unele semne de pe piele pot fi trecute cu vederea prea mult timp. O rană care nu se vindecă nu ar trebui însă pusă automat pe seama unei iritații sau a unei zgârieturi.
Fața, urechile și scalpul: zone frecvent uitate
Când vine vorba despre protecția solară, multe persoane aplică SPF pe brațe și pe față, dar uită zone importante: urechile, buzele, ceafa, scalpul sau linia părului. Pentru cei care aleargă, merg pe bicicletă sau fac sporturi de echipă, aceste zone pot fi expuse repetat.
Șepcile, ochelarii de soare, tricourile tehnice cu protecție UV și aplicarea corectă a cremei cu SPF pot reduce riscul. Dar prevenția nu se oprește aici. La fel de importantă este autoobservarea pielii și consultul dermatologic atunci când apar modificări persistente.
Un control dermatologic nu este necesar doar atunci când apare o problemă evidentă. Pentru persoanele cu istoric de arsuri solare, multe alunițe, piele deschisă sau expunere frecventă în aer liber, evaluarea periodică poate ajuta la depistarea timpurie a leziunilor suspecte.
De ce contează depistarea timpurie
În cancerul de piele, timpul este important. Multe leziuni pot fi tratate mai eficient atunci când sunt identificate devreme, înainte să se extindă local sau să implice zone mai mari de țesut.
Carcinoamele cutanate, cum sunt carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular, apar frecvent pe zone expuse la soare. Ele pot semăna, la început, cu o iritație, un coș, o crustă sau o rană care nu se vindecă. Tocmai această aparență banală poate întârzia vizita la medic.
Atunci când o leziune suspectă este evaluată, medicul dermatolog poate recomanda dermatoscopie, monitorizare, biopsie sau excizie, în funcție de aspect și context. Diagnosticul corect este cel care stabilește dacă este vorba despre o modificare benignă, o leziune precanceroasă sau un cancer cutanat.
În anumite cazuri de cancer de piele non-melanom, mai ales atunci când leziunea este localizată în zone sensibile precum fața, scalpul, degetele sau alte zone unde conservarea țesutului sănătos contează mult, poate fi luată în calcul microchirurgia Mohs. Această tehnică permite îndepărtarea tumorii și verificarea țesuturilor în timpul procedurii, cu scopul de a elimina celulele tumorale și de a păstra cât mai mult țesut sănătos. Dr. Leventer Centre explică această metodă ca fiind indicată în special pentru anumite carcinoame cutanate și pentru zone în care precizia este foarte importantă.
Sportul rămâne sănătos, dar pielea are nevoie de protecție
Mesajul nu este că trebuie evitat sportul în aer liber. Dimpotrivă, mișcarea rămâne una dintre cele mai importante investiții în sănătate. Dar sportul făcut afară ar trebui însoțit de câteva obiceiuri simple:
aplicarea unui produs cu SPF înainte de expunere;
reaplicarea protecției solare la antrenamente lungi;
folosirea șepcii sau a pălăriei;
evitarea intervalelor cu soare foarte puternic, când este posibil;
protejarea urechilor, buzelor, cefei și scalpului;
verificarea periodică a pielii;
programarea unui consult dermatologic dacă apare o leziune care nu se vindecă.
Un sportiv atent la corpul lui nu își ignoră semnalele. Așa cum o durere persistentă la genunchi sau o accidentare repetată merită evaluată, și o modificare a pielii care nu trece trebuie verificată.
Soarele face parte din viața activă, dar expunerea repetată lasă urme. Iar atunci când pielea transmite un semnal, cel mai sigur pas este evaluarea dermatologică, nu amânarea.
{{text}}