La revedere, Mister, și pe curând!

Sunt ferm convins că, după ceva timp, Zeljko Kopic, 48 de ani, se va întoarce în Superliga. Fie la Dinamo, fie la o echipă care să tragă la titlu, e doar o chestiune de timp

Zeljko Kopic a plecat de la Dinamo. A fost un șoc și nu prea! Fiindcă era o plecare preconizată. Suporterii dinamoviști au simțit bine - ca de obicei - și i-au făcut un banner la ultimul meci în care și-au arătat recunoștința și prietenia față de antrenorul croat. Apoi, relațiile dintre Kopa și conducere nu erau cele mai calde. Așa e când oamenii din aceeași echipă nu vorbesc aceeași limbă.

Ce lasă omul în urma lui

Acum, contează mai puțin de ce Kopic a plecat, de ce el și șefii n-au fost pe aceeași lungime de undă sau că antrenorul a găsit un contract mult mai avantajos în Golf. Contează mai puțin că așteaptă și acum atacantul promis sau că nu i s-au adus transferurile solicitate. Contează la fel de puțin că Dinamo a ratat calificarea în cupele europene și finala Cupei României. Minutele de final au fost marele dușman al mandatului lui Kopic în alb și roșu!

Sunt lucruri deja din trecut. S-a vorbit mult, se va vorbi și se vor mai face comparații, despre moștenirea lăsată de antrenorul care a cucerit sufletele "câinilor" și, în general, simpatia tuturor cu care a interacționat pe-aici. Un antrenor luat peste picior la prima conferință a "câinilor" - "Unde l-ați găsit, pe google?!" (întrebare aproximativă despre angajarea croatului) -, dar care a lăsat urme în tot ceea ce a făcut în România.

I-a salvat pe "câini" de la colaps, a doua retrogradare în decurs de doi ani ar fi însemnat Apocalipsa, a lansat și "vopsit" (într-un sens pozitiv) jucători și fotbaliști, a făcut o treabă (aproape) extraordinară din ceea ce i s-a pus la dispoziție și Dinamo a ajuns până la porțile Europei. Din diverse motive, unele țin de club, altele de antrenor, ușa nu s-a deschis.

Dar Kopic are un loc al său în istoria recentă a lui Dinamo și este pe plus în orice grafic al societății. A redat "câinilor" încrederea, orgoliul, optimismul și speranța. De aceea el va fi mereu iubit/apreciat/stimat de către suporteri spre deosebire de alții...

Zeljko Kopic, cel din afara fotbalului

Și fiindcă a știut să fie om. Cu oricine din preajma lui. Având abilitatea de a se apropia de oameni cu care să se ajută și să ajute la rândul său, iar aici mă refer strict la cei din afara echipei și a clubului. De aceea veți observa atât de mulți oameni care vor vorbi laudativ și frumos despre Kopic. Este genul care știe să și ofere, nu doar să aibă pretenții. Fără ifose. Cu adevărat inteligent.

Personal, a fost un privilegiu să interacționez cu Zeljko Kopic. Fie vreme bună, fie vreme rea. N-o să uit și-i mulțumesc pentru diversele interviuri la Săftica sau pe străzile din Primăverii sau plimbându-ne cu metroul spre Târgul de Crăciun.

Pentru discuțiile despre fotbal, familie și viață. Și sper să mă țin de programul viitoarei echipe pentru un "All the best" înaintea meciurilor. Rămâne o superstiție...

Cu siguranță ne vom revedea săptămâna viitoare când se va întoarce la București. Cu siguranță ne vom revedea cândva în viitor când se va întoarce în Superliga ca antrenor! Fiindcă va reveni la un moment dat.

Poate la Dinamo (care a lansat o modă în acest sens în ultimul sfert de veac), poate la una dintre cele două echipe ce s-au luptat recent la titlu, cu siguranță la o formație care să-i ofere, cu adevărat, șansa de a fi în top.