Orașul se scufundă, Azteca rezistă! Sunt zone din Ciudad de México unde nivelul scade anual cu aproape jumătate de metru

Capitala Mexicului se scufundă cu până la 50 cm pe an din cauza extragerii masive de apă din subteran. Cum afectează criza solului infrastructura din jurul turneului final

Ciudad de México are o mulțime de probleme: infracționalitatea, suprapopularea, lipsa apei potabile, inundațiile severe din sezonul ploios și riscul seismic ridicat.

Pe lângă toate acestea, se mai adaugă una cu care puține orașe se confruntă.

Blestemul conchistadorilor

Metropola a fost ridicată pe ruinele vechii capitale aztece Tenochtitlan, un ansamblu de insule pe un sistem de 5 lacuri interconectate.

Conchistadorii spanioli au drenat complet aceste lacuri pentru a extinde orașul, înlocuind apa cu straturi masive de sedimente argiloase spongioase.

Astăzi, însă, se extrage cu disperare apă din subteran pentru a asigura necesarul celor peste 22 de milioane de locuitori. Rezultatul? Pământul se compactează masiv și ireversibil.

Din acest motiv, în unele zone centrale, pământul se scufundă între 10 și 25 de centimetri pe an.

Dar zonele critice sunt în estul și sudul orașului, unde solul se lasă cu până la jumătate de metru în fiecare an!

40% din debitul de apă potabilăal orașului se pierde zilnic prin fisurile din conducte provocate tensiunile mecanice generate de lăsarea inegală a solului

Monumentul care „crește” spre cer

Fenomenul se vede cel mai bine pe celebrul bulevard Paseo de la Reforma.

Aici se află El Ángel de la Independencia, monumentul simbolic inaugurat în 1910.

Inginerii de acum un secol au știut de problemele solului și au înfipt în pământ sute de piloni masivi din oțel și beton până la o adâncime de peste 30-40 de metri, direct în roca vulcanică dură și stabilă de la baza văii.

“Îngerul” a rămas fix, ancorat în stâncă. Însă tot ce e în jurul lui – bulevardul, trotuarele, restaurantele – s-a scufundat pe straturile de argilă.

Efectul e de-a dreptul incredibil. La inaugurarea din 1910, baza monumentului era exact la nivelul străzii, având doar 9 trepte. Astăzi, ca să ajungi la soclu, trebuie să urci o structură circulară uriașă care numără 24 de trepte!

Autoritățile au fost obligate să tot adauge trepte în jos, construind practic o mini-piramidă sub el pe măsură ce pământul fugea din jur.

Cum rezistă miticul Estadio Azteca?

Marea întrebare pe care ne-am pus-o când am coborât la stația de metrou din apropierea stadionului a fost: ce se întâmplă cu colosul Estadio Azteca?

Răspunsul e unul optimist: arena din Santa Úrsula stă în picioare datorită unui noroc geologic.

Spre deosebire de estul mlăștinos al orașului, Azteca a fost construit pe un teren parțial stâncos, un fost pat de lavă consolidat în urma erupției vulcanului Xitle.

Din acest motiv, celebrul stadion rămâne imun la colapsul cu care se confruntă restul metropolei.

Ce se va întâmpla în următorii 100 de ani

În următorii 100 de ani, studiile geologice și modelele predictive arată că Ciudad de México nu se va prăbuși brusc ca într-un film de la Hollywood, ci va trece printr-o „catastrofă în ritm lent”.

Conform modelelor publicate în revistele de specialitate, straturile de argilă de sub oraș mai au nevoie de aproximativ 150 de ani pentru a se compacta complet.

Anumite zone din estul și sudul orașului se vor mai scufunda cu încă 20 până la 30 de metri față de nivelul actual.

Ce soluții există

Pentru a evita un scenariu apocaliptic, urbaniștii încearcă o tranziție radicală spre conceptul de „oraș-burete”.

Se instalează sisteme masive de captare a apelor pluviale pe acoperișuri pentru a opri pomparea din subteran măcar pe durata sezonului ploios, permițând acviferului să respire.

De asemenea, clădirile moderne folosesc „fundații casetate” speciale, care plutesc efectiv pe argilă, echilibrând greutatea pământului excavat.