Din primele minute petrecute în Los Angeles, ceva a ieșit în evidență. Nu palmierii, nu ideea de a fi în orașul vedetelor, centrul cinematografiei mondiale, nu inovațiile tehnologice sau gândul că ne aflăm în locul în care România scria istorie la Campionatul Mondial din 1994. Primul impact a fost unul olfactiv: un miros extrem de puternic, dulceag și înțepător de marijuana, care ne-a însoțit zilnic, aproape la fiecare pas.
Imaginile din filmele anilor '90, în care consumul de cannabis era asociat cu ghetourile violente din Los Angeles sau cu gangsterii din Compton care își rulau jointurile pe capota mașinii, sunt departe de realitatea din LA. În spectaculosul oraș californian, consumul de cannabis nu mai este un tabu. Marijuana nu se mai fumează pe ascuns și nu se mai procură la colțuri de stradă, cu ochii după polițiști.
Este ceva extrem de comun pentru americani de toate vârstele, profesiile și categoriile sociale. A devenit parte din cultura locală a orașului aflat la marginea Pacificului și, foarte important, o sursă uriașă de venit pentru bugetul statului California.
Legea care a schimbat totul
În California, cannabisul este legal atât în scop medicinal, cât și recreativ. Cannabisul medicinal a fost legalizat încă din 1996, când statul a devenit primul din SUA care a permis folosirea marijuanei în scop medical. Inițial, produsele erau destinate exclusiv pacienților.
Utilizarea în scop recreativ a apărut abia în ianuarie 2018, după ce, în 2016, alegătorii din California au aprobat celebra „Proposition 64”. Din acel moment, consumul de marijuana a ieșit din zona underground și a devenit ceva mainstream.
Totuși, există reguli
Să nu vă imaginați că oricine poate fuma marijuana oriunde și în orice cantitate. Legea din California prevede că un adult poate deține până la 28,5 grame de cannabis și până la 8 grame de concentrat pentru uz personal.
În plus, consumul este interzis în spații publice, în restaurante sau în baruri. Practic, doar în spațiile private și în cele special amenajate se pot consuma astfel de produse. Asta nu înseamnă că toată lumea respectă legea. Am remarcat mulți americani care-și aprindeau țigările chiar pe stradă. fără grija că pot pâți ceva.
Și totuși, aproape fiecare colț de stradă din Los Angeles pare să te întâmpine cu același miros. Un miros dulceag și înțepător, care ne-a făcut de câteva ori să ne întrebăm cine și unde a uitat o bere la soare. Cu timpul, am ajuns să-l recunoaștem. Și parcă ni s-a impregnează în haine și am început să-l simțit oriunde ai fi.
Din ghetouri, pe Walk of Fame: cât costă un joint
Odată cu legalizarea, afacerile din domeniu au înflorit. Sau, ca să păstrăm tematica, au înmugurit.
La tot pasul, în aproape fiecare cartier din Los Angeles, există magazine specializate care vând produse pe bază de cannabis. La o simplă plimbare pe Walk of Fame, celebra alee din Hollywood unde vedetele primesc câte o stea și care este mereu plină de turiști, am remarcat aproape zece astfel de magazine.
Oricine are peste 21 de ani poate cumpăra, prezentând un act de identitate. Pentru noi, veniți dintr-o țară și dintr-o cultură care blamează și pedepsesc consumul de iarbă, imaginile sunt mai mult decât inedite. Pentru americani, e ceva banal.
Produsele variază de la muguri selecționați în funcție de aromă și efect până la ciocolate, băuturi infuzate, prăjituri, sau uleiuri. Rafturile sunt pline. Fiecare client este liber să aleagă ce dorește, iar vânzătorii sunt pregătiți să ofere recomandări și explicații curioșilor.
Prețurile variază și sunt accesibile celor mai mulți dintre cumpărători. Un joint simplu costă între 5 și 10 dolari, în timp ce unul cu o calitate superioară poate ajunge la 20 sau chiar 25 de dolari. Prețurile la alte produse, precum ciocolata, prăjiturile sau uleiurile sunt între 10 și 30 de dolari, în funcție de caracteristici.
Aproape 8 miliarde de dolari la buget
Legalizarea consumului de marijuana a însemnat și o lovitură financiară uriașă pentru California. Potrivit datelor oficiale, din 2018 și până în prezent, statul a încasat aproape 8 miliarde de dolari din taxele aplicate industriei cannabisului. Doar în ultimul trimestru din 2025, veniturile au fost de 283,7 milioane de dolari.
Cea mai mare parte a sumelor provine din acciza aplicată produselor pe bază de marijuana, care a generat peste 4,19 miliarde de dolari. Alte 3,17 miliarde de dolari au fost încasate din taxa pe vânzări, în timp ce taxa pe cultivare a adus aproximativ 500 de milioane de dolari înainte de a fi eliminată, în 2022.
Potrivit autorităților, aceste fonduri sunt folosite pentru finanțarea programelor dedicate copiilor și a educației, pentru cercetare medicală, în campanii de prevenire a consumului de substanțe în rândul tinerilor, în refacerea mediului afectat de culturile ilegale și pentru acoperirea costurilor de reglementare și control.
Paradoxal! O substanță care, până nu demult, era asociată cu ilegalitatea și cultura underground a ajuns astăzi să finanțeze programe publice și să aducă miliarde de dolari la bugetul statului.
În Los Angeles, marijuana a devenit o industrie. Și, pentru mulți localnici, o parte a vieții de zi cu zi.
Consumul atrage riscuri majore
Dincolo de miliardele de dolari care rotunjesc bugetele, există și reversul medaliei. Iar specialiștii trag constant semnale de alarmă.
Există două situații. Pe termen scurt, consumul poate afecta memoria, atenția și coordonarea, motiv pentru care poliția rutieră din Los Angeles nu are milă când vine vorba de șofatul sub influență, atrăgând atenția că acesta reprezintă un pericol uriaș pe șosele.
Însă adevăratele riscuri apar în cazul consumului pe termen lung, mai ales atunci când acesta începe la vârste fragede, când creierul este încă în plină dezvoltare. Studiile clinice asociază utilizarea frecventă cu degradarea performanțelor cognitive, dar și cu creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate, depresie sau episoade de paranoia.
În plus, statisticile arată că aproximativ unul din zece consumatori adulți ajunge să dezvolte o dependență psihică greu de tratat. În cazul adolescenților care încep să consume înainte de vârsta de 18 ani, vulnerabilitatea se dublează, transformând totul într-o problemă de sănătate mintală.
{{text}}