Alexander Zverev (29 de ani, 3 ATP), câștigător la Roland Garros, a vorbit într-un interviu pentru Esquire despre viața din afara terenului.
Alexander Zverev a acordat multe interviuri după succesul său de la Roland Garros. În cel pentru revista Esquire, germanul a vorbit despre cele două săptămâni de la Paris, dar și despre lucruri din afara terenului.
Al treilea jucător al lumii l-a învins în finala de la Roland Garros pe Flavio Cobolli cu 6-1, 3-6, 6-4, 6-7 (5), 6-1.
„Știam că, dacă pierd, voi muri în acel loc. Așa că a trebuit să fac tot ce-mi stătea în putință pentru a câștiga. În finală, am fost cu adevărat epuizat fizic și emoțional. Știu că nu am jucat finala la fel de bine ca meciurile anterioare. Sunt pe deplin conștient de asta. Dar știu, de asemenea, că sunt un om și nu o mașină. Nu sunt un robot pe care îl poți porni și să-i spui: «Deci, o să faci asta la perfecție». Nu funcționează așa. Oamenii au emoții, oamenii au sentimente, oamenii devin nervoși”, a spus Alexander Zverev pentru sursa citată.
El a vorbit și despre presiunea pe care a resimțit-o. „Au fost 24 de ore care au dat totul peste cap. Mai întâi a fost eliminat Jannik Sinner, iar la scurt timp după aceea, Novak Djokovic. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama ce oportunitate uriașă se deschide în fața mea. Dar odată cu această șansă a venit și o presiune cum nu mai simțisem niciodată. Acele zece zile au fost un adevărat maraton din punct de vedere psihic. Știam doar: Acum trebuie să fie, acum trebuie să se întâmple. Privind înapoi, sunt mândru de felul în care mi-am păstrat calmul. Abia în finală a ieșit la iveală nervozitatea”.
Alexander Zverev: „Nu sunt genul de om care are nevoie de o atenție exagerată sau căruia îi place să fie faimos”
Dincolo de tenis, Alexander Zverev a subliniat: „Sunt prea bătrân pentru a avea orgoliu. Am ajuns să fiu relativ indiferent față de orgoliul meu. Nu sunt genul de om care are nevoie de o atenție exagerată sau căruia îi place să fie faimos. Există oameni care fac tot ce le stă în putință ca să fie în centrul atenției. Pe mine nu mă interesează deloc asta. Recunoașterea nu-mi satisface deloc orgoliul. Îmi place să joc tenis. Îmi place să fiu pe aceste scene mari și să mă distrez făcând asta. Asta e cel mai important lucru pentru mine”.
Nu-i place să fie oprit pe stradă, dar încearcă să fie amabil, mai ales când vine vorba de copii. „În afara terenului, sunt un tip extrem de relaxat. Vreau ca viața mea să fie cât mai simplă posibil. Tot ce contează pentru mine este bunăstarea celor mai apropiați de mine – familia mea, fiica mea, Sophia, câinii mei. Vrem doar să petrecem împreună momente frumoase, fără griji. Asta este fundamentul meu”, a spus Alexander Zverev.
Sophia, fiica lui Alexander Zverev, a apărut în urma relației pe care acesta a avut-o cu Bernarda Patea, a doua femeie care l-a denunțat pentru violență fizică și cu care a ajuns la o înțelegere după ce cazul a ajuns la tribunal.
El a continuat: „Nu am nevoie de perfecțiune în viața de zi cu zi și nu mă definesc prin simboluri ale statutului social. Fără superiahturi, fără douăzeci de Ferrari. Adevărata fericire este mult mai simplă pentru mine: să joc o partidă de golf după-amiaza și apoi să mă întorc acasă la câinii mei. Asta îmi oferă mult mai mult decât orice lux material”.
Mulți s-au întrebat dacă această aluzie se referă la pasiunile lui Carlos Alcaraz și Jannik Sinner, primul achiziționându-și de curând un iaht, iar al doilea având o pasiune pentru mașinile sport, în special Ferrari.
Alexander Zverev a spus că este competitiv și în afara terenului. „Pur și simplu am asta în mine. Când fac ceva, trebuie să fie întotdeauna competitiv, sunt aproape dependent de asta. Dacă merg să joc golf, atunci trebuie să joc golf împotriva cuiva. Când conducem karturi, trebuie să fie o cursă. Nu pot să joc golf doar de plăcere. Am nevoie de competiție. La fel se întâmplă cu orice joc”.
Zverev a concluzionat: „Acum mă simt mai împlinit. Îmi lipsea mereu acest titlu, cel mai important dintre toate. Desigur, mai sunt câteva obiective pe care vreau să le ating. Să devin numărul unu mondial rămâne marele obiectiv. Dar drumul spre vârf va fi extrem de dificil. Cei doi jucători din frunte, Jannik Sinner și Carlos Alcaraz, joacă un tenis incredibil. Sunt tineri și vor domina circuitul în următorul deceniu. Dar poate că acum am reușit în sfârșit să sparg gheața și, dacă pot menține nivelul de la Paris, orice este posibil. Să vedem ce ne rezervă viitorul”.
{{text}}