Fanii care urmăresc Cupa Mondială au observat un tipar inevitabil: în aproape fiecare transmisie TV, cel mai adesea înainte de prima pauză de hidratare, regia TV mută obligatoriu camera pe președintele FIFA, Gianni Infantino.
Mulți au crezut că este vorba despre o alegere a televiziunilor, dar prestigiosul cotidianul american „New York Times” dezvăluie un sistem bine păzit de propagandă sportivă.
Producția televizată a Mondialului se află sub controlul total al companiei Host Broadcast Service (HBS), care are birouri în Elveția, Londra și Miami. Această casă este deținută de firma chineză „Wanda”, în timp ce FIFA deține o participație de 49%. HBS este cea care produce semnalul video unic, preluat și difuzat ulterior de toate televiziunile din lume. Aceasta înseamnă că televiziunile în sine nu au nicio alegere, fiind obligate contractual să difuzeze ceea ce li se servește din regia centrală FIFA.
Imagine regizată și reguli stricte privind telefonul mobil
Oficialii forului mondial de fotbal se apără spunând că nimeni nu ordonă direct filmarea lui Infantino, dar adevărul stă în așa-numitul contract privind „cadrele cu oficiali”. Conform acestei reguli, regia trebuie să arate în fiecare repriză loja cu invitații „VIP” (persoane foarte, foarte importante) pentru a promova oamenii din FIFA, politicieni și personalități publice.
Cu toate acestea, camera rămâne de obicei cel mai mult timp pe Infantino. Reamintim scandalul de la Mondialul din Qatar 2022, când au apărut în presă e-mailuri interne, în care cameramanilor li se ordona strict ca Infantino să fie arătat în fiecare transmisie, cu mențiunea strictă ca imaginea să fie imediat schimbată dacă președintele se uita în acel moment la telefonul său mobil!
Avion privat al sponsorului
Infantino a vrut să facă imposibilul anul acesta – să participe la două meciuri pe zi în faza grupelor. Pentru a realiza acest lucru, a folosit un avion privat de lux, pus la dispoziție de compania aeriană „Qatar Airways”, unul dintre principalii sponsori ai FIFA. Același Qatar care i-a asigurat și o reședință de lux înainte de campionatul precedent.
Astfel, pe 11 iunie, Infantino a urmărit meciul de deschidere dintre Mexic și Africa de Sud în Mexico City, pentru ca imediat după aceea să zboare cu un jet privat 460 de kilometri până la Guadalajara pentru a ajunge la duelul dintre Coreea de Sud și Cehia în aceeași seară. Patru zile mai târziu, pe 15 iunie, a urmărit meciul Belgiei și Egiptului în Seattle, iar apoi a zburat la Los Angeles pentru partida Iranului și Noii Zeelande.
Totuși, în ciuda avionului gratuit și a luxului nelimitat, Infantino nu a reușit să urmărească chiar fiecare meci anul acesta. S-au jucat 100 de meciuri și au mai rămas doar patru până la final, iar distanțele uriașe și fusurile orare din America de Nord l-au învins chiar și pe Gianni.
Ce se ascunde în spatele tuturor acestor lucruri?
O astfel de promovare a unei singure persoane pe ecranele televizoarelor nu există nicăieri altundeva în lumea sportului. De exemplu, în Premier League nu există niciun mandat sau obligație ca regizorii să-l arate pe directorul executiv Richard Masters în timpul meciurilor.
Se speculează că motivul agresivității mediatice a lui Infantino este foarte simplu: Infantino se pregătește deja pentru alegerile prezidențiale din 2027, unde intenționează să-și asigure al treilea mandat consecutiv.
Dacă va reuși, va conduce fotbalul mondial până în 2031, ceea ce i-ar prelungi domnia la 15 ani. Deocamdată, Infantino nu are absolut nicio opoziție și niciun contracandidat, indiferent de nenumăratele controverse care îi însoțesc activitatea. Are deja asigurat sprijinul unanim al trei din cele șase confederații mondiale (Africa, Asia și America de Sud), ceea ce îi aduce din start 110 din cele 211 voturi în Congresul FIFA.
Totuși, multe țări europene și mondiale sunt furioase pe FIFA din cauza arbitrajului catastrofal, a deciziilor dubioase ale comisiei de disciplină, dar și a lingușirii deschise față de președintele SUA, Donald Trump. Mai mult, patru state care au participat la acest campionat s-au confruntat cu interdicții de călătorie americane, motiv pentru care mii de suporteri ai lor nu au putut intra în țară și să-și susțină echipele naționale.
{{text}}