Pare doar un șantier printre blocuri, dar sub praful de pe vechiul stadion „Tineretului” se ascunde una dintre cele mai importante povești sportive ale Craiovei. Aici s-a născut legenda Universității, s-au filmat scene de cinema și s-a câștigat primul titlu al orașului. Acum, locul primește o nouă viață.
Pe locul unde s-a născut „Campioana unei mari iubiri”, stadionul „Tineretului”, muncitorii sunt la treabă în fiecare zi. Constructorii au finalizat în totalitate fundația, subsolul și parterul viitoarei arene multifuncționale, în valoare de peste 75 de milioane de euro.
Noua atracție a Craiovei se ridică ușor-ușor
Noua sală polivalentă a Craiovei, care va avea primul velodrom interior din România, se află la doar 500 de metri, adică la maximum zece minute de mers liniștit pe jos de stadionul „Ion Oblemenco”, actuala bijuterie a orașului.
Lucrările au început în urmă cu doi ani și, chiar dacă termenul de finalizare este anul viitor, șantierul se va prelungi probabil cu câteva luni.
Clădirea este proiectată cu o capacitate de peste 8.000 de locuri și va avea, pe lângă velodrom, o pistă de atletism pentru desfășurarea competițiilor la nivel internațional, suprafețe de joc modulare, dar și spații destinate concertelor și altor manifestări artistice.
În momentul de față în România nu există niciun velodrom funcțional, dar avem speranțe că se termină proiectul de la Craiova. O să fie primul și singurul velodrom indoor din România. Cel de la Dinamo nu mai este funcțional... Noi organizăm, spre rușinea noastră, campionatele naționale în Bulgaria, în fiecare an, la Plovdiv. E o situație destul de hilară, tragică! Dar și cu cârpelile astea, am reușit să avem o medalie la un campionat european acum câțiva ani prin Daniel Crista la pistă, la velodrom
Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism
Complexul va include vestiare, săli de antrenament și de tratament pentru sportivi, magazine și locuri de parcare.
„V-aș lăsa să dați o tură, dar ne vede inginerul”
La vizita GSP.RO, într-o duminică toridă de iulie, cu temperaturi mult peste medie, mai ales la Craiova, pe șantier era liniște.
„E zi de pauză, dată de Dumnezeu!”, spune panicat unul dintre paznicii prezenți pe șantier.
„Avem camere peste tot! Ne monitorizează ăștia ca la NASA. V-aș lăsa să dați o tură, dar ne vede inginerul”, ne transmite, trăgând dintr-o țigară. „De la bulgari, că-s mai ieftine”, completează.
Locul este unul special. Cea mai iubită echipă a Olteniei a jucat aici din 1948, adică de la înființare, sub toate denumirile: UNSR Craiova, CSU Craiova, Știința Craiova și Universitatea.
Tot arena de lângă „Ciupercă” a fost gazda echipei în momentul promovării în prima divizie, în 1964. Abia din 1967, Universitatea s-a mutat 500 de metri mai spre vest, pe „Central”.
Ani la rând, arena dintre blocuri și șosea a fost abandonată. Gradenele de lemn erau rupte, iar treptele de beton, sparte. Aici se aflau inclusiv vechile bănci de pe „Oblemenco”, unde, de-a lungul timpului, au luat loc Valeri Lobanovski, Sven-Göran Eriksson sau Jupp Heynckes.
Un vechi stadion plin de povești
La începuturile sale, construcția vechii arene a durat nu mai puțin de 11 ani, din cauza faptului că amplasamentul se afla într-o zonă mlăștinoasă. A fost nevoie de muncă susținută din partea militarilor din Craiova.
Implicarea Regelui Carol al II-lea a fost decisivă, motiv pentru care stadionul i-a preluat numele.
Inițial, a fost conceput ca un complex sportiv amplu, cu teren de fotbal, pistă de alergare, chiar și poligon de tragere, terenuri de volei și tenis.
Acolo s-au organizat zeci de spectacole propagandistice, iar mareșalul Antonescu a vizitat stadionul la 10 ani de la darea în folosință, în 1943, cu prilejul manifestărilor dedicate Săptămânii Olteniei.
Inclusiv armata germană a folosit stadionul și a organizat parade dedicate lui Adolf Hitler. Totuși, în memoria microbiștilor, „Tineretului” rămâne stadionul care a adus primul titlu național unei echipe din Craiova.
FC Craiova, patronată de Grigore „Puiu” Pleșia, antrenată de Johann Walter, cu Angelo Niculescu în teren, reușea să triumfe în sezonul 1942-1943. Un sezon șters din cartea oficială de istorie a fotbalului românesc, deoarece competiția s-a desfășurat în timpul războiului.
„Balul de sâmbătă seara” s-a filmat cu Papaiani și Puiu Călinescu
Stadionul pe care acum se ridică noua arenă multifuncțională, în valoare de peste 75 de milioane de euro, a fost și platou de filmare pentru pelicula „Balul de sâmbătă seara”, în regia lui Geo Saizescu.
În scenele turnate acolo au jucat actori precum Sebastian Papaiani sau Puiu Călinescu. Comedia, lansată în 1967, prezintă chiar și imagini de la partida Universitatea Craiova - Progresul, fiind celebră secvența cu o camionetă care aducea la meci suporteri ce strigau „Hai, oltenii!”.
Acum, după ani și ani, președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, declară că lucrările avansează conform planului, „iar o parte importantă dintre obiective au fost deja finalizate în proporție de 100%: fundația, subsolul și parterul”.
{{text}}