Novak Djokovic (39 de ani, #5 ATP) a evocat în documentarul „The Wolf in Winter”, lansat astăzi pe platforma Prime Video, numeroase amintiri din copilărie și câteva evenimente care l-au modelat.
Sârbul a dezvăluit și detalii tulburătoare în documentarul lansat în premieră pe platforma Prime Video. Acesta și-a amintit momentul terifiant în care a fugit pentru a-și salva propria viață, fiind un copil, în timp ce bombele NATO cădeau asupra Serbiei.
Panică în timpul bombardamentelor din Belgrad
În martie 1999, cu câteva luni înainte de a împlini 12 ani, Novak Djokovic și familia lui au fugit din apartamentul lor în timp ce exploziile zguduiau capitala Belgrad, notează The Sun.
Amintirile sale din acea perioadă traumatică, când țara sa a fost supusă zilnic atacurilor aeriene timp de două luni și jumătate, sunt consemnate în acest documentar.
„Într-una dintre primele nopți de bombardament, blocul nostru nu avea adăpost, așa că a trebuit să fugim într-o altă clădire. Este o imagine înfricoșătoare, pentru că era 2-3 dimineața, întuneric beznă. Vezi oameni alergând în panică, nu știu unde să fugă, încercând să-și salveze propriile vieți”, și-a amintit sârbul.
În acel haos, s-a întâmplat ceva ce i-a rămas pentru totdeauna întipărit în memorie.
„M-am împiedicat și am căzut. Mi-am văzut familia alergând la 10-15 metri în fața mea. Am țipat și am strigat «ajutați-mă, ajutați-mă!», dar nu m-au auzit, au continuat să alerge.
M-am întors și m-am uitat spre clădirea noastră și am văzut un avion aruncând două bombe direct pe un spital din apropiere. Stând așa în ploaie și în întuneric...”, a adăugat Novak Djokovic.
Bombardamentele NATO asupra Republicii Federale Iugoslavia din 1999 sunt unul dintre cele mai controversate episoade ale războiului din Kosovo. Au început pe 24 martie 1999 și au durat 78 de zile, până la 10 iunie. NATO spune că scopul era să oprească represiunea și expulzarea albanezilor kosovari și să forțeze retragerea forțelor iugoslave din Kosovo.
Belgradul a fost bombardat în mod repetat. Au fost lovite obiective militare, infrastructură, instalații energetice și de comunicații, dar și obiective civile sau aflate în zone dens populate.
Ministerul Apărării al Serbiei afirmă că în cele 78 de zile au fost uciși 2.500 de civili, dintre care 89 de copii, plus militari și polițiști. Aceste cifre nu sunt însă echivalente cu estimările independente ale Human Rights Watch, organizație care a identificat aproximativ 500 de civili iugoslavi uciși în 90 de incidente atribuite bombardamentelor NATO.
Plecarea la Munchen și dificultățile financiare
În toamna anului 1999, ca un tânăr jucător de tenis talentat, Novak Djokovic a părăsit Serbia și s-a mutat la Munchen pentru a se antrena la academia celebrului expert Nikola Pilic, finalist la Roland Garros în 1973.
Cu toate acestea, pentru a finanța parcursul sportiv al fiului său într-unul dintre cele mai scumpe sporturi, tatăl lui Novak, Srdjan, a fost nevoit să se împrumute și să ia bani în condiții extrem de nefavorabile.
Novak Djokovic, alături de Srdjan, tatăl acestuiaEconomic, a fost extrem de dificil să susținem cerințele financiare pentru probabil unul dintre cele mai scumpe sporturi pe care le poți alege. Întreaga țară suferea. Oamenii căutau literalmente adăpost pentru a-și salva viețile și nimeni nu se gândea la tenis.
Din păcate, tatăl meu a trebuit să împrumute majoritatea banilor de la oameni nepotriviți, de la infractori. Toate economiile pe care le aveam le dădea pentru a plăti acele datorii.
Tatăl a simțit că sunt suficient de matur pentru a prelua o parte din povară. S-a așezat cu toți, a scos 10 mărci și a spus: «Asta e tot ce avem. Voi face tot ce-mi stă în putință pentru a-ți îndeplini visul, dar îți cer un singur lucru: trebuie să fii 100% dedicat. Dacă văd că nu ești, s-a terminat». A trebuit să devin mai serios, mai stabil, mai mult bărbat decât băiat. A trebuit să fiu ca un părinte la 13 ani și nu mai puteam să-mi exprim emoțiile ca un copil.
- Novak Djokovic
Unul dintre cei mai mari jucători din istorie
24 de titluri de Grand Slam, record în tenisul masculin
medalie de aur olimpică la simplu, câștigată la Jocurile Olimpice de la Paris 2024
40 de titluri ATP Masters 1000, record all-time
a fost numărul 1 mondial timp de un record de 428 de săptămâni
{{text}}