Fișa de Cadre de la Securitate a lui Gigi Nețoiu: de la lăcătuș la ofițer de filaj, câți bani câștiga și ancheta după fuga Nadiei + Dezvăluire: „Nașul meu, șeful Contrainformațiilor Militare”

La Curtea de Apel din București începe azi procesul dintre Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Gheorghe Nețoiu, fostul acționar de la Dinamo și U Craiova. Obiect: constatarea calității de lucrător al Securității. Gazeta a intrat în mod oficial în posesia Fișei de Cadre a lui Nețoiu, existentă în evidența CNSAS. Ce explică instituția și discursul virulent al „Comandantului”, în povestea de mai jos

Pe 5 decembrie 2025, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) anunța că „pentru domnul Neţoiu Gheorghe (...), candidat la funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti, am primit la data de 25.11.2025 informaţii noi şi neprocesate, respectiv, o fişă de evidenţă cadre, din care rezultă faptul că a fost cadru al Securităţii Municipiului Bucureşti în perioada 1985-1989”.

Informarea venea ca urmare a verificărilor efectuate cu ocazia scrutinului din Capitală, programat pe 7 decembrie 2025, competiție electorală la care se înscrisese și fostul acționar de la Dinamo, U Craiova, Rocar sau Voluntari. Avea să obțină un scor insignifiant, 1.104 voturi, adică 0,19% din sufragii.

Detalii noi din biografia lui Nețoiu, în Fișa de Cadre de la Securitate

Ulterior, pe 17 martie 2026, CNSAS a deschis la Curtea de Apel un proces la adresa lui Gheorghe Nețoiu pentru „constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității”. Primul termen: 10 septembrie.

Gazeta a obținut de la CNSAS, în mod oficial, fișa de cadre a lui Nețoiu, unul dintre documentele relevante în speța de la Apel. Și vă prezintă, prin urmare, detalii necunoscute din trecutul ex-conducătorului dinamovist, așa cum reies ele din actul de evidență de la Securitate.

„Asiguram securitatea președintelui Ceaușescu pe traseele din București”. După Revoluție - la „Doi și-un sfert”

Înainte de amănuntele noi, însă, precizarea că Nețoiu nu a ascuns, la modul general, relația cu Securitatea. A vorbit chiar el, în multiple interviuri, despre activitatea sa în cadrul poliției secrete comuniste, unde a lucrat pe zona de filaj.

Într-un dialog cu ProSport, în noiembrie 1998, Nețoiu spunea că „am fost ofițer 15 ani de zile, am învățat să mă protejez singur. (...) Faptul că am lucrat 15 ani acolo mă face să înțeleg unele lucruri mult mai ușor”.

„Am fost ofițer la filaj și investigații. După aceea am fost la 510 care aparținea de Direcția a V-a. Asiguram securitatea președintelui și a familiei în București, iar din 1989 am venit la 215”, afirma Nețoiu în octombrie 2025, la Kanal D, în cadrul emisiunii „40 de întrebări cu Denise Rifai”.

„510” face referire la UM 0510, unitate militară care era parte din rețeaua operativă a Securității, în timp ce Direcția a V-a însemna serviciul de Securitate și Gardă, care se ocupa de paza și protecția conducerii de partid și de stat, în special Nicolae și Elena Ceaușescu.

Iar „215” este, de fapt, UM 0215, celebra „Doi și-un sfert”, înființată în 1990 în cadrul Ministerului de Interne. Se ocupa cu protecția informativă a cadrelor MAI.

Formată în mare parte din foști ofițeri ai Securității, cu precădere din structura de la București, și din cadre provenite de la fosta Direcție a IV-a (Contrainformații militare), UM 0215 a devenit cunoscută din cauza implicării sale în Piața Universității și Mineriade.

„Țărani, gospodărie mică CAP”. Lăcătuș mecanic din '78, Școala Militară din '82, calificative bune

Iar acum – detaliile din „Fișa de Evidență Cadre” a lui Gheorghe Nețoiu, existentă în evidențele CNSAS pe întinderea a 4 pagini!

Așadar, născut pe 1 august 1959 la Poiana Mare (Dolj), Petre – tata, Natalia – mama, Nețoiu provine dintr-o familie de „țărani, gospodărie mică CAP”.

Anterior încadrării în Securitate (1985) a lucrat ca lăcătuș mecanic, profesie pe care o avea din 1978, de la vârsta de 19 ani. Absolvent al liceului agro-industrial în 1980.

A urmat cursurile Școlii Militare timp de 3 ani, ramura de filaj-investigații, fiind membru al promoției de ofițeri din 23 august 1985. E data la care a și intrat în activitate, cu gradul de locotenent. Ulterior, a crescut în ierarhie, dar următoarele trei trepte au fost anonimizate de CNSAS.

La fel s-a întâmplat cu calificativele notărilor sale de serviciu (aprecieri) aferente anilor 1990, 1991 și 1992, după Revoluție. În schimb, apar cele din 1987 – „Bine”, 1988 – „Bine” și 1989 – „FB”. Adică foarte bine.

Solda crește de la 1.925 lei la 2.630 lei în 1989

În pagina 2 a Fișei se află și parcursul său profesional, alături de soldele încasate la fiecare nivel. Așadar:

• elev Școala Militară (ofițeri activi - Securitate) - 11.09.1982

• repartizat la Securitatea Municipiului București - 23.08.1985

• ofițer operativ III cls. 2 (Securitatea Municipiului București - SMB) - 23.08.1985 - solda: 1925 lei

• ofițer operativ III cls. 2 (SMB-filaj) - 15.12.1985 - solda: 1925 lei

• ofițer operativ III cls. 2 (SMB) - 01.08.1986 - solda: 1925 lei

• ofițer operativ II cls. 4 (SMB) - 01.09.1987 - solda: 2025 lei

• ofițer operativ I cls. 8 (SMB) - 01.09.1988 - solda: 2230 lei

• ofițer operativ I cls. 8 (SMB-filaj) - 01.05.1989 - solda: 2230 lei

• ofițer operativ I cls. 8 (SMB-filaj) - 01.07.1989 - solda: 2630 lei (majorat retribuție prin Decret 207/88).

Mai departe, ca și în cazul calificativelor de activitate, traseul lui Nețoiu de după 1989 este anonimizat de CNSAS.

Bani lunar pentru 75 kg carne, 150 litri ulei, 120 kg banane sau 1.000 sticle mici Pepsi

Ce însemnau acele solde ca nivel financiar de la sfârșitul anilor ‘80? În acea perioadă, salariul mediu net era în jur de 2.800-3.000 lei. Astfel, doar cu venitul provenit strict din soldă, fără alte potențiale sporuri profesionale sau avantaje izvorâte din statutul său privilegiat de ofițer de Securitate, Nețoiu își putea permite în 1989, într-o lună:

• cca. 75 kg carne (35-38 lei/kg)

• cca. 150 litri ulei (17-18 lei/l)

• cca. 200 kg. zahăr (13-14 lei/kg)

• 750 l lapte (3,5 lei/l)

• 1.750 ouă (1,5 lei/buc)

• cca. 120 kg banane (22-23 lei/kg)

• peste 1.000 sticle mici Pepsi (2,5 lei/sticlă)

• peste 40 kg salam de vară (64-65 lei/kg)

• aproape la nivelul unui TV alb-negru (3.000 lei).

Pentru oamenii obișnuiți, multe dintre aceste produse reprezentau însă un lux, greu accesibile. Lipseau din magazine și, deseori, puteai ajunge la ele doar printr-un solid sistem de relații sau prin achiziții pe sub masă, la prețuri mai mari.

Interesant este că pe Fișa lui Nețoiu există și două poziții completate la rubrica de „Pedepse (Sancțiuni)”, dar ele sunt, de asemenea, anonimizate de CNSAS. Cel mai probabil, este vorba despre ancheta în care a fost implicat Nețoiu în 1989, după evadarea Nadiei Comănesci, episod pe care l-a ascuns Securității, deși știa dinainte despre planul lui „Miss Perfect”.

Sub o bandă neagră, din rațiuni de păstrare a confidențialității, se află și indicii obținuți de Nețoiu la examinarea psihologică, de la mobilitate generală, potențial energetic, memorie și inteligență practică până la viteza și justețea deciziei, timpul de reacție, echilibrul emoțional și voință.

CNSAS în 2009 și 2012: „Nu există date ori documente”. Răspunsul - la SRI!

Nu e prima dată când CNSAS a efectuat operațiuni similare la adresa lui Gheorghe Nețoiu vizavi de trecutul său în raport cu Securitatea.

O altă acțiune s-a petrecut în martie 2009, când „Nețoiu Gheorghe a fost verificat din oficiu, în calitate de candidat la funcţia de Deputat în Parlamentul României”.

Atunci, CNSAS, prin adeverința 2305/24.03.2009, a concluzionat că „nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul NEȚOIU Gheorghe”.

Explicația ar fi că, la momentul respectiv, în evidențele Consiliului nu intraseră încă dinspre Serviciul Român de Informații (SRI) documentele apărute în 2025, care au dus la declanșarea procesului aflat în prezent pe rolul Curții de Apel București.

Parlamentar din 2012, mandat nefinalizat după arestarea în „Dosarul Transferurilor”

Ulterior, Nețoiu a devenit deputat abia în 2012, pe listele Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD).

El n-a izbutit însă să-și ducă la capăt mandatul de parlamentar, fiind condamnat în martie 2014 la trei ani și patru luni de închisoare în „Dosarul Transferurilor”. El a fost eliberat condiționat în decembrie 2015, după ce a efectuat numai un an și nouă luni din pedeapsă.

Nețoiu s-a aflat pe aceeași listă celebră de condamnați, alături de nume precum Gheorghe Popescu, Giovanni și Victor Becali, Cristi Borcea, George Copos, Mihai Stoica și Jean Pădureanu.

Instanța a reținut în cazul lui Nețoiu culpele de înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani în transferul lui Dan Alexa de la Dinamo la Beijing Guoan (iunie 2004).

Valoarea transferului a fost de 730.000 euro, dintre care la Dinamo au ajuns numai 326.850 euro, diferența de 403.000 euro fiind virată direct de chinezi către firma olandeză Pyralis Investments BV.

De aici, prin compania batavă folosită ca paravan grație intervenției lui Nețoiu, banii au ajuns la Giovanni Becali prin intermediul unor entități off-shore din Insulele Virgine Britanice, potrivit anchetatorilor.

Gigi Nețoiu - Mircea Dinescu: de la urmărit-urmăritor la tovărășie

Un alt detaliu e acela că în componența Colegiului se afla și Mircea Dinescu la momentul 2009, când CNSAS a emis adeverința de necolaborare pe numele lui Nețoiu.

Între cei doi a existat și înainte, și după o Revoluție o legătură specială. În 1989, când Mircea Dinescu a fost pus sub arest la domiciliu din luna martie, după un interviu critic la adresa regimului Ceaușescu publicat în ziarul francez „Liberation”, Gheorghe Nețoiu a intrat în dispozitivul care se ocupa să-l urmărească zi de zi pe poetul dizident.

„Mă fila peste tot pe unde umblam. Dar era unul dintre securiștii ăia care nu râgâie la masă”, declara Dinescu în 2005 despre Nețoiu.

Ulterior, cei doi au devenit foarte apropiați, buni prieteni, vecini de afaceri la Cetate, pe malul Dunării. Tot acolo, la Portul Cultural deținut de Dinescu, Nețoiu și-a lansat candidatura la Primăria Capitalei în noiembrie 2025, cu o fastuoasă petrecere cu 200 de invitați, lăutari și berbecuți la proțap.

Dinescu a intermediat un pact de neagresiune Nețoiu - galerie U Craiova

În 2005, Dinescu s-a implicat inclusiv într-o împăcare între Nețoiu și galeria Universității Craiova într-un moment în care cel supranumit „Comandantul” intenționa să preia din nou clubul oltean, de la Dinel Staicu.

Ar fi fost a doua descălecare în Bănie, după aventura din perioada 2000-2002, încheiată cu un scandal monstru: Nețoiu a plecat la Dinamo cu 14 jucători!

A vrut să se întoarcă la U Craiova în 2005, punând pe masă în tranzacție circa 1,6 milioane dolari, dar operațiunea a eșuat. Cu acea ocazie, Dinescu i-a adus față în față pe Nețoiu și pe liderii galeriei din Bănie într-o reuniune secretă la Cetate. Finalmente, clubul a ajuns atunci la Adrian Mititelu.

I-am adus la Cetate pe Gigi Nețoiu și pe liderii tribunei și am discutat de la 12,00 noaptea până la 5,00 dimineața. Acum s-au dus împreună la Cluj. L-am împăcat pe Nețoiu cu fiarele sălbatice din tribune

Mircea Dinescu, aprilie 2005

„Am fost singurul om care știa că Nadia va fugi din țară”. Nețoiu l-a botezat pe fiul lui Comăneci

Iar alte episoade cu Nețoiu în postura de ofițer de Securitate au vizat o legătură aparte cu Nadia Comăneci.

Bunăoară, în octombrie 2025, într-o apariție la emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”, Nețoiu relata că a avut o „relație de familie” cu Nadia Comăneci: ”Avem și acum, cu fratele, cu mama, cu Nadia, cumnata. Eu sunt singurul om care știa că Nadia va fugi din țară. Drept dovadă, am fost anchetat, și fratele, și mama, eram chemați la Securitate. Pe mine primul om care m-a chemat a fost domnul general Alexie, adjunctul generalului Vlad. Norocul meu a fost că a venit Revoluția, altfel cred că eram toți arestați”.

Și a continuat: „Eram arestat pentru că am știut că pleacă, singurul om, și n-am spus chestia asta, deși eram ofițer de Securitate. Fratele Nadiei, când a plecat, m-a sunat. Avea o mașină și voia să o duc într-un garaj să nu i-o ia. De acolo a plecat această poveste cum că am știut că pleacă, s-a făcut legătura. Atunci am scris ca niciodată. Au fost anchetați peste 2.000 de oameni după fuga Nadiei. Ea este un simbol, o legendă, pe care ar trebui să o respectăm întotdeauna”.

De asemenea, Gigi Nețoiu, cu fosta sa parteneră de viață, Luchi Georgescu, sunt nașii de botez ai fiului Nadiei, Paul Dylan. Pentru acest eveniment au fost organizate la vremea respectivă două petreceri, una în SUA, alta în București, la fostul restaurant „Doi Cocoși”.

Nețoiu: „Ce sunt idioțeniile astea de la CNSAS cu poliție politică?”

Rugat de GSP să comenteze procesul deschis de CNSAS, Gheorghe Nețoiu a avut un discurs foarte vocal.

„Eu am fost ofițer al statului român, am candidat, am fost deputat, ce poliție politică am făcut? Am fost ofițer, nu informator sau colaborator. N-am avut nicio treabă cu zona de poliție politică. Ar trebui să citiți exact documentele, să vedeți ce a formulat CNSAS”, a punctat „Comandantul”.

A mai subliniat: „Aveam 30 de ani la Revoluție. Nu am fost ofițer de cercetare, nu am participat la Revoluție. N-am făcut niciun secret din faptul că am urmat Școala Militară în perioada 1982-1985, la filaj-investigații. Unde e ilegalitatea că am fost ofițer? Sunt singurul? Au ajuns unii miniștri!”.

Și în continuare: „M-au verificat de nu știu câte ori, inclusiv când am ajuns deputat în perioada 2012-2014. Cum adică n-au avut documente? Astea sunt tâmpenii! Am mai lucrat ca ofițer încă patru ani după Revoluție, iar acum sunt în rezervă. Chiar eu am povestit lucrurile astea în spațiul public. Ce sunt idioțeniile astea cu poliție politică? Dacă erai ofițer, trebuia să respecți regulamentul și legile care funcționau atunci”.

Am activat la supravegherea traseului președintelui Ceaușescu. Aveam informatori, colaboratori, rezidenți, inclusiv persoane de notorietate, oameni care locuiau de-a lungul zonelor pe unde trecea președintele. Trebuia să colectăm toate informațiile pentru a securiza parcursul zilnic al lui Ceaușescu. Asta era meseria mea. Ce poliție politică?

Gheorghe Nețoiu, fost ofițer Securitate, pentru GSP

„Spre Securitate la sugestia nașului, generalul Barbolea, șeful Direcției a IV-a”

Nețoiu a povestit apoi cum a ajuns să lucreze în Securitate: „Am dat examen la Școala de la Băneasa, unde concurau câte 15-20 oameni pe loc. În generația mea cred că au fost disponibile doar 21-22 de poziții, împărțite pe secții, de la trupe de securitate până la grăniceri, Miliție. Eu am studiat pe zona de filaj-investigații”.

Apoi, o precizare importantă: „M-am îndreptat către Securitate la sugestia nașului meu, generalul Barbolea, șeful Direcției a IV-a – Contrainformații militare. Am fost șofer la dânsul când am terminat liceul, apoi am intrat la Școala Militară și mi-am urmat cariera în Securitate”.

„După Revoluție am lucrat la UM 0215, am fost și la Poliția Economică la secția 10. Am terminat Facultatea de Drept, am dat o diferență la Universitate, după care am trecut în rezervă și am trecut în afaceri. Am intrat în Securitate ca locotenent în 1985, am încheiat în calitate de căpitan în 1994”, a mai subliniat Nețoiu.

„Cum era s-o dau în primire pe Nadia la evadare? Am caracter și demnitate!”

A vorbit și despre banii primiți ori sancțiunile încasate, așa cum apar ele pe Fișa de Evidență de la MAI.

„Soldele pe care le luam erau bune. Păi, 2.630 de lei în 1989 însemnau bani mulți, șefule!”, a punctat Nețoiu.

A adăugat: „La capitolul pedepse a existat doar situația din 1989, când, după fuga Nadiei, am fost anchetat zile în șir, de dimineața până seara. Dacă nu venea Revoluția, mă condamnau, fiindcă știam de evadarea ei, dar nu am raportat. De ce nu am făcut-o? Ne cunoșteam din 1986, eram deja prieteni de familie și am jucat atunci o carte foarte periculoasă pentru că am caracter. Demnitate, nu? Chiar dacă am fost ofițer, nu m-am schimbat. Am rămas tot băiatul de la țară, care a reușit în viață, fără să uit ce înseamnă respectul și valoarea”.

A încheiat: „La câte se întâmplă în România de azi, nu mă mai miră acest demers al CNSAS. Deranjează pe toată lumea că am spus adevărul despre ce se întâmplă în România, cine e Bolojan, cine e Țoiu? Niște trădători de neam și țară, care reprezintă interesele oricui, mai puțin ale românilor”.

CNSAS: „Nota de constatare nu este supusă comunicării publice”

De asemenea, Gazeta a solicitat către CNSAS comentarii pe marginea procesului cu Nețoiu, formulând un pachet de trei întrebări. Mai jos regăsiți răspunsurile Consiliului, în formulă rezumată, cu mențiunea că versiunea integrală poate fi vizualizată în imaginea atașată mai jos.

1) Pe ce tip de documente se bazează CNSAS în demersul juridic pentru constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii în cazul lui Gheorghe Nețoiu? Există inclusiv note informative ori rapoarte care să susțină potențiala calitate de lucrător/colaborator a lui Gheorghe Nețoiu?

CNSAS (rezumat răspuns): Actul normativ ce reglementează activitatea instituției nu prevede posibilitatea transmiterii/studierii de către terți a notei de constatare emisă de Direcția de specialitate, material care stă la baza introducerii acțiunii în constatarea calității de lucrător/colaborator al Securității.

Acest document nu este un act administrativ și nu este supus comunicării publice, nefiind producător de efecte juridice prin el însuși. Este doar o operațiune prealabilă finalizării verificării, prin supunerea spre vot de către Colegiul C.N.S.A.S., conform art. 8 și art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008.

De asemenea, prin Sentința civilă nr. 369/20.01.2015 Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a statuat faptul că nota de constatare reprezintă un document care nu este accesibil oricărei persoane care pretinde să îl studieze, fiind exceptat de la liberul acces potrivit art. 12 din Legea nr. 544/2001, întrucât conține informații determinante referitoare la o persoană.

„Au fost identificate noi materiale arhivistice”

Iată mai departe întrebările și răspunsurile CNSAS:

2) Ce calitate solicită CNSAS instanței să constate: „lucrător al Securității”, „colaborator al Securității” sau ambele?

CNSAS: Dosarul nr. 1517/2/2026 are ca obiect constatarea calității de lucrător al Securității a domnului Gheorghe Nețoiu.

3) Cum explicați faptul că Gheorghe Nețoiu a obținut un mandat de parlamentar în 2012, iar cu acea ocazie CNSAS nu a făcut nicio solicitare în instanță similară celei actuale, introdusă cu ocazia candidaturii domniei sale la Primăria București?

CNSAS: Pe numele domnului NEȚOIU Gheorghe a fost emisă Adeverința nr. 2305/2009, eliberată în urma emiterii de către direcția de specialitate a notei de constatare din data 06.03.2009, pentru persoana de interes.

Adeverința evocată a fost menținută și în cursul anului 2012, pornind de la aspectul că domnia sa figura necunoscut în evidențele foștilor deținători de arhivă S.R.I., S.I.E., M.Ap.N. și M.A.I.

Verificările au fost declanșate din oficiu, avându-se în vedere calitatea domniei sale de candidat la funcția de Deputat în Parlamentul României, în anul 2009, respectiv aceea de candidat la alegerile parlamentare din Dolj, din anul 2012.

Odată cu ocazia verificării din oficiu, determinate de calitatea domniei sale de candidat la funcția de primar general al municipiului București, la alegerile locale parțiale din anul 2025, deci într-un nou ciclu electoral distinct, au fost identificate noi materiale arhivistice, ulterioare emiterii adeverinței sus-menționate.

Pe cale de consecință, noua conjunctură a făcut posibilă emiterea unei alte noi note de constatare, supusă analizei Colegiului C.N.S.A.S. și care, ulterior, a dispus introducerea unei acțiuni în constatarea calității de lucrător al Securității a domnului Gheorghe Nețoiu”.