Clasamentul minte de două ori

SERIAL DE SEZON. EPISODUL 2 DIN 4. După zece etape, tabela spune o poveste, iar datele alta: Petrolul stă mult mai sus decât joacă, FCSB mult mai jos. Și răspunsul la întrebarea din iulie: a devenit Superliga campionatul curajului?

Luni, 14 septembrie, Arena Națională. Petrolul marchează în minutul 3. FCSB întoarce scorul până în minutul 24, cu un penalty și un gol din acțiune. În minutul 66, oaspeții egalează. Între timp, portarul Ploieștiului, Zima, face opt parade, două dintre ele la șuturile lui Garita, în minutele 60 și 77. Se termină 2-2. FCSB ajunge la patru meciuri fără victorie. Petrolul pleacă din București pe locul 4.

Pe același gazon erau, fără să știe, cele două echipe pe care clasamentul le descrie cel mai prost.

Pe 17 iulie, în prima piesă a acestui serial, am pus pe hârtie o ipoteză și o întrebare. Ipoteza: cele 16 echipe, împărțite pe patru paliere. Întrebarea: rămânem campionatul răbdării sau devenim campionatul curajului? Am promis că revin după etapa 10. Suntem încă în pauza pentru meciurile echipei naționale, cu o treime din sezonul regular jucată.

Răspunsul are două părți. Prima: tabela de azi spune doar jumătate din adevăr. A doua: curajul a apărut, dar pe foaia de joc, nu în teren. Superliga e mai tânără. Nu e mai rapidă.

Cum citim cifrele

O parte din cifrele de mai jos nu au fost publicate până acum: vin din baza mea de date proprie și dintr-un raport pe care SkillCorner mi l-a pus la dispoziție. Ele arată și de ce ne îndepărtăm tot mai mult de Europa. Înainte de ele, un minut de explicații.

• Fiecare șut primește o probabilitate de a deveni gol, calculată din foarte multe șuturi asemănătoare: de la ce distanță, din ce unghi, cu piciorul sau cu capul, cu câți adversari în față. Adunate, aceste probabilități dau „golurile așteptate”, notate xG: câte goluri ar fi marcat o echipă obișnuită din ocaziile respective. Din golurile așteptate marcate și primite se calculează „punctele așteptate”: câte puncte ar fi strâns o echipă dacă ar fi marcat și ar fi primit exact cât îi dădeau ocaziile.
• Diferența dintre punctele reale și cele așteptate e partea de finalizare și de formă a portarului. Pe termen scurt, cântărește enorm. Pe parcursul unui sezon, de regulă se subțiază.
• Datele despre tineri vin din baza mea de date proprie, construită meci cu meci. Datele fizice și cele despre stilul de joc vin de la SkillCorner și le prezint mai jos.

Paliere, la prima verificare

• Palierul 1 - Craiova, U Cluj, Rapid, Dinamo, CFR: confirmat. Ocupă locurile 1, 2, 3, 5 și 8, iar U Cluj și CFR au un meci mai puțin. Dinamo e lider cu 23 de puncte și e și echipa care, după ocaziile create și cele permise, a meritat cele mai multe puncte din ligă: 21,1. Primul loc e meritat. Craiova e a treia în clasament, dar e prima când judecăm tot jocul, nu doar ocaziile: pe indexul meu compus, care adună 19 indicatori: puncte așteptate, atac, control al jocului, apărare și presing. Altfel spus, Dinamo are cele mai multe puncte și le merită, iar Craiova a jucat cel mai complet fotbal. Tot Craiova a dat cel mai clar semnal al toamnei: 5-0 cu FCSB, în fața a 27.696 de spectatori, cea mai mare asistență a sezonului. CFR, în insolvență și cu antrenorul schimbat în august, rezistă pe teren.
• Palierul 2 - FCSB e pe locul 11, cu antrenorul schimbat. Pe hârtie, cea mai mare ratare a ipotezei din iulie. Pe date, lucrurile stau altfel.
• Palierul 3 - nou-promovatele: Corvinul e pe 7, Sepsi pe 9, obiectivul de menținere e în grafic. Voluntari e pe 15.
• Palierul 4 - Farul e pe 6, Csikszereda e ultima, cu un punct. Iar Petrolul e pe 4. Pe hârtie, asta e ratarea mea cea mai mare.

Pe bănci, răbdarea a ținut cât o vacanță. Din 1 august s-au schimbat patru antrenori: la CFR, Oțelul, FCSB și Csikszereda.

Iar fereastra europeană despre care scriam în iulie s-a închis în august. Am jucat 18 meciuri în preliminarii și am câștigat patru. Sezonul acesta ne-a adus până acum 1,875 puncte în coeficientul UEFA. Sezonul care tocmai a ieșit din calcul, 2021-2022, cel mai slab din vechea fereastră de cinci ani, adusese 2,250. Craiova are de jucat șase meciuri în Conference League, începând cu 15 octombrie, și e singura care mai poate repara ceva.

Locul 4 cu cifre de locul 13

Petrolul are 19 puncte. După ocaziile pe care le-a creat și pe care le-a permis, ar fi trebuit să aibă 11,1. Diferența, aproape opt puncte, e cea mai mare din campionat; următoarea e a Rapidului, 3,6. Dacă tabela s-ar face după punctele așteptate, Petrolul ar fi pe locul 13.

Explicația stă aproape toată în propriul careu. Ocaziile adversarilor valorau, adunate, peste 22 de goluri. Petrolul a primit 12. Nicio altă echipă din ligă nu primește atât de puțin față de cât permite. Restul profilului e de echipă din a doua jumătate a clasamentului: posesie 42,6%, a doua cea mai mică din ligă; 1,37 goluri așteptate create pe meci; locul 14 din 16 pe indexul meu compus. E și echipa care respinge cele mai multe mingi din campionat, 32,2 pe meci.

Ca să fim corecți, punctele luate rămân luate, iar un portar în formă e un activ real. În meciul de pe Arena Națională, Zima a fost primul din etapă la goluri prevenite: +2,01, adică a oprit cu două goluri mai mult decât ar fi oprit un portar obișnuit. Iar clubul face asta în insolvență, cu procedura cerută pe 3 iunie și cu bugetul redus cu 40%. Să construiești un bloc defensiv în asemenea condiții e o performanță.

Dar un club nu-și poate face planul pe o diferență de zece goluri între ce permite și ce primește. Abaterile de felul ăsta sunt cele mai fragile dintr-un sezon: depind de forma unui singur om.

Clasamentul spune că în iulie am greșit cu Petrolul. Datele spun că e prea devreme. În etapa 20 vedem dacă diferența a început să se închidă. Verdictul real îl dă etapa 30, când se trage linia play-off-ului.

Anomalia care se repetă

Am jucat la acest club, așa că o spun direct: tabela nu arată problema reală a FCSB-ului.

În iulie scriam că FCSB fusese, în sezonul trecut, cea mai bună echipă din teren după cifrele așteptate și că terminase totuși în play-out: „o anomalie fără egal”. După zece etape, anomalia s-a repetat. Pe ocaziile create și permise, FCSB ar fi trebuit să aibă 16,2 puncte, a cincea valoare din ligă. Are 12 și e pe locul 11.

Punctele nu se pierd la construcție. FCSB e a treia echipă a ligii la goluri așteptate create pe meci (2,14), prima la atingeri în careul advers (22 pe meci, la egalitate cu U Cluj) și echipa care presează cel mai agresiv din campionat: îi lasă adversarului cele mai puține pase până să intervină.

Punctele se pierd în ultimul metru. Ocaziile FCSB valorau, adunate, 21,4 goluri. A marcat 13. Lipsesc 8,4 goluri, cea mai mare diferență din ligă; următoarele sunt Argeș (6,7) și Corvinul (6,5). Iar golgheterul echipei, Daniel Bîrligea, cu 3 dintre cele 13 goluri, a fost împrumutat la Frosinone, cu obligație de cumpărare (dacă promovează), pe 27 august. În cele patru etape de după plecarea lui, FCSB a luat un punct din 12.

În aceleași patru etape s-a rupt și apărarea, cu 12 goluri primite, cinci doar la Craiova. Lectura mea e că ordinea contează. Întâi a lipsit golul, apoi a venit presiunea, apoi s-a rupt echilibrul.

Pe 23 septembrie, clubul s-a despărțit de Marius Baciu, iar a doua zi l-a anunțat pe Laurențiu Reghecampf, antrenorul cu care am lucrat, la al treilea mandat. Prima lui temă e scrisă deja în cifre și are două capete. Primul: când o echipă creează ocazii de podium și le ratează ca o echipă din subsol, de reparat e ultimul metru. E exact ce n-au reușit Charalambous, la finalul mandatului, Rădoi și Baciu: să transforme ocaziile în goluri.

Al doilea capăt e propria poartă. FCSB a primit 17 goluri în zece etape, 1,7 pe meci, a treia cea mai mare cifră din ligă, după Csikszereda și Voluntari. Iar aici nu e vorba de portar. Pe ocaziile pe care le-a lăsat adversarilor, FCSB ar fi trebuit să primească 16,2 goluri; a primit 17. Problema sunt ocaziile permise: în medie, ocazii de 1,62 goluri pe meci, față de 1,03–1,10 la Dinamo, Craiova și Rapid, primele trei din clasament. O echipă care vrea în play-off nu poate concede atât.

În iulie scriam că, pentru FCSB, încă un sezon ratat nu se mai poate numi accident. Asta e miza pe care o preia Reghecampf: 20 de etape în care să intre în play-off, de la două puncte sub linie. Iar un tipar care ține de doi ani se repară și din recrutare. Fereastra de iarnă e ocazia clubului să-l ajute: un atacant care termină ce echipa deja creează și stabilitate în apărare. Până atunci, golul n-are proprietar, iar poarta proprie e prea deschisă.

Curajul din foaia de joc

Acum, întrebarea din iulie. Unde s-a văzut curajul? Într-un singur loc, unde nu-l ceruse nimeni.

Regulamentul cere un singur jucător U21, adică născut în 2004 sau mai târziu, pe teren. Regula e aceeași ca în sezonul trecut, cu aceeași generație. S-a schimbat comportamentul cluburilor.

În primele zece etape s-au jucat 79 de meciuri (CFR - U Cluj a fost amânat pentru joi), adică 158 de echipe trimise în teren. Media: 1,56 titulari U21 pe meci. În aceleași zece etape ale sezonului trecut era 1,18. Iar o echipă începe meciul cu cel puțin doi tineri în 40% din cazuri, față de 16% atunci: de aproape două ori și jumătate mai des.

Regula cere unul.

Cele mai mari salturi le-au făcut Rapid și Farul. Rapid a trecut de la 1,1 titulari U21 pe meci la 2,4. Farul, de la 1,7 la 3, cea mai mare cifră din ligă. Dinamo, liderul, a urcat de la 1,8 la 2,5, iar FCSB de la 1 la 1,7. Farul și Voluntari sunt singurele echipe care au început toate cele zece meciuri cu cel puțin doi tineri. Doi portari născuți în 2006 au fost titulari în toate cele zece etape: Codruț Sandu la Corvinul și Rafael Munteanu la Farul. Iar jucătorii U21 au marcat 30 dintre cele 208 goluri ale campionatului, adică unul din șapte. Eduard Radaslavescu, de la Farul, are cinci.

Dintre primele trei echipe ale clasamentului, singura care a mers în sens invers e campioana: Craiova a coborât de la 1,4 la exact minimul cerut, un U21 titular pe meci.

La CFR, cifra a crescut de la 1,2 la 1,67 titulari U21 pe meci, iar Lorenzo Biliboc a marcat de două ori. Pe 30 septembrie, Marius Șumudică a anunțat că Biliboc și Cordea vor fi vânduți la iarnă, ca să supraviețuiască clubul. Acolo, tinerii au devenit sursă de lichiditate.

Și un semnal de care trebuie ținut cont: media scade. În primele șase etape a fost de 1,60 titulari U21 pe meci, în următoarele patru de 1,52, iar în etapa 10 a coborât la 1,31, cea mai mică valoare a sezonului. Curajul se testează exact când crește miza.

Mingea stă în joc. Jucătorii, nu

Partea a doua a întrebării din iulie era despre joc. Atunci, pe datele sezonului trecut, Superliga era ultima dintre șapte ligi la intensitate și la explozivitate și liga care presa cel mai puțin. Aici se vede cel mai limpede unde pierdem teren față de Europa, așa că acest capitol merită mai mult spațiu decât celelalte.

Datele vin de la SkillCorner, compania care măsoară, din imaginile video ale meciurilor, poziția și viteza fiecărui jucător de pe teren. La cererea mea, SkillCorner mi-a pus la dispoziție un raport despre Superliga după etapa 10, comparată cu un grup de referință european: Belgia, Turcia, Polonia, Ungaria, Cehia și Grecia. Sunt date care nu circulă public, iar toate cifrele din acest capitol le aparțin. Mai multe despre SkillCorner, aici.

Ce măsurăm, pe înțelesul tuturor

• Efortul de intensitate mare: orice deplasare cu peste 20 km/h, ținută cel puțin o secundă. E alergarea care schimbă meciul: atacul în adâncime, revenirea în apărare, presingul.
• Accelerarea explozivă: pornești aproape de pe loc, sub 9 km/h, și ajungi la viteză de sprint, cel puțin 25 km/h, accelerând puternic. E mișcarea care câștigă duelul pe primii metri.
• Viteza de vârf: cât de repede poate alerga un jucător atunci când trebuie.

Eforturile se raportează la timpul în care mingea e efectiv în joc, ca să nu iasă în avantaj liga cu mai puține pauze.

Locul Superligii între cele șapte ligi

• Timpul cu mingea în joc: locul 3, cu 55,92% din durata meciurilor. Cu alte cuvinte, din fiecare zece minute de meci, mingea e în joc peste cinci minute și jumătate. Înaintea noastră sunt doar Belgia (59,13%) și Turcia (57%).
• Eforturi de intensitate mare: locul 7, ca în iulie.
• Accelerări explozive până la sprint: locul 7, ca în iulie.
• Viteza de vârf: locul 6. În iulie eram pe 7.
• Timpul până la viteza de sprint: locul 6. În iulie eram pe 7.
• Distanța alergată pe minut, cu mingea și fără minge: locul 6 la ambele.
• Timpul petrecut cu presingul sus, în treimea adversarului: locul 7.

Prima veste e bună: nu mai putem spune că problema noastră e jocul întrerupt. Mingea stă în joc mai mult decât în Cehia (52,54%), Polonia, Ungaria sau Grecia. Avem timp de fotbal.

Problema e ce facem cu el. În acest timp, jucătorii noștri fac cele mai puține eforturi intense și cele mai puține accelerări explozive dintre toate cele șapte ligi. La viteza maximă și la timpul până la sprint am urcat un loc, cu Ungaria sub noi. Viteza o avem. Ne lipsește de câte ori o folosim.

Elita celor șapte ligi

Raportul SkillCorner are și topurile pe echipe: primele opt cluburi din toate cele șapte campionate, la fiecare indicator. Aici diferența devine concretă.

• Eforturi intense: cinci din primele opt echipe sunt cehe, în frunte cu Slovan Liberec, cu 82,27 de eforturi la 60 de minute de joc efectiv. Echipa de pe locul 8 are 72,5. Nicio echipă românească.
• Accelerări explozive: cinci din opt sunt turcești, în frunte cu Göztepe, cu 1,6. Nicio echipă românească.
• Distanța alergată pe minut: cu mingea, toate cele opt sunt cehe; fără minge, șase din opt. Nicio echipă românească.
• Viteza de vârf: o singură echipă românească, FCSB, pe locul 8, cu 29,46 km/h.

Fiecare ligă din comparație are un profil. Cehia aleargă cel mai mult și cel mai intens, deși mingea stă la ei mai puțin în joc decât la noi. Turcia aleargă cel mai puțin pe minut, dar cel mai exploziv și cel mai repede. Superliga nu e în frunte la nimic din ce ține de efort.

Ce facem bine

Când sunt presate sus, la propria poartă, echipele noastre ies din presiune construind, nu degajând. Dintre cele șapte ligi, doar în Belgia construcția ajunge mai des, din pase, până la mijlocul terenului, iar mingea lungă o folosim cel mai rar dintre toți. E o calitate tehnică reală.

Doar că e testată rar: la noi aproape nimeni nu presează sus, iar cine o face presează cu cea mai mică intensitate din comparație. Testul adevărat e în Europa.

Unde ne doare cel mai tare

Raportul măsoară și ce se întâmplă când o echipă se apără în bloc median, adică așteaptă adversarul la mijlocul terenului, fără să-l preseze sus, dar nici retrasă în careu.

Dintre cele șapte ligi, la noi această apărare se termină cel mai des cu un șut al adversarului. Pus cap la cap, tabloul e coerent. Presăm cel mai puțin, iar când ne apărăm la mijloc, primim șuturi mai des decât oricine altcineva din comparație.

Un bloc care nu iese la presing și nici nu închide culoarele îi lasă adversarului exact ce îi trebuie: timp. Comparația cu iulie se face pe locurile din clasament, nu pe valori: atunci era vorba de tot sezonul 2025-2026, acum de primele zece etape ale celui nou.

Obiecția corectă

Obiecția cea mai serioasă e aceasta: nu poți cere intensitatea Cehiei unei ligi cu banii noștri. Cifrele îi dau dreptate pe jumătate. În vara aceasta, după estimările Transfermarkt, cluburile cehe au cheltuit pe transferuri 89 de milioane de euro. Cele din Superliga, 6,84 milioane, de 13 ori mai puțin. Iar loturile din Cehia valorează aproape dublu: 448 de milioane de euro, față de 228.

Doar că Ungaria a cheltuit în aceeași vară 8,95 milioane, cam cât noi, și e totuși înaintea noastră la eforturi intense și la accelerări explozive. Bugetul explică de ce nu cumpărăm jucătorii pe care îi cumpără cehii. Nu explică de ce jucătorii pe care îi avem fac cele mai puține eforturi intense.

Viteza de vârf ne arată că materialul există: acolo nu mai suntem la coadă. Diferența e de volum, de câte ori pe meci jucătorul accelerează, iar asta ține de alegeri: de modelul de joc, de ce se cere la antrenament, de ce se măsoară și de ce profil de jucător se caută la recrutare. Niciuna dintre ele nu costă cât un transfer.

Ce urmărim până la etapa 20

Trei lucruri, în ordinea importanței:

1. Cele două anomalii. Dacă diferența dintre punctele reale și cele meritate începe să se închidă la Petrolul și la FCSB. Pariul meu e că da, în ambele sensuri. Verdictul îl dă etapa 30.
2. Tinerii. Dacă media de 1,56 titulari U21 pe meci ține și în meciurile de iarnă și după primele oferte. Etapa 10 a fost un avertisment.
3. Intensitatea. Dacă măcar un club românesc ajunge în elita celor șapte ligi la eforturi intense. Azi nu e niciunul.

Pe 14 septembrie, pe Arena Națională, s-au întâlnit cele două echipe pe care tabela le minte cel mai tare, și au făcut egal. La etapa 20 facem următoarea verificare. Verdictul îl dă etapa 30, când se trage linia play-off-ului. Atunci vedem cine a mințit: clasamentul sau cifrele.

Revenim după etapa 20.